Guvernul Leancă împlineşte un an de mandat. Care sunt realizările şi nereuşitele Executivului, în opinia experţilor
0
După un an de mandat, Executivul în frunte Iurie Leancă se poate lăuda cu parafarea Acordului de Asociere cu UE şi obţinerea regimului liberalizat de vize pentru moldoveni. Cedarea Băncii de Economii şi concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău rămân, însă, pete negre pe obrazul acestei guvernări.
Echipa condusă de fostul ministru de Externe a fost votată pe 30 mai 2013 şi învestită a doua zi, după mai bine de trei luni de criză politică. În urma unor conflicte între membrii Alianţei pentru Integrare Europeană, Guvernul Filat 2 fusese demis, iar foştii parteneri, cu excepţia liberalilor lui Mihai Ghimpu, s-au reunit pentru a evita anticipatele. În anul care s-a scurs de-atunci, noul Executiv a făcut paşi importanţi pe drumul european, a ţinut piept provocărilor din partea Rusiei, a lansat un dialog strategic cu SUA şi a continuat reformele. Realizările au fost umbrite de câteva scandaluri în economie. Mai mulţi experţi din diferite domenii fac bilanţul acestui prim an de mandat.
Victoria Bucătaru, director de program la Asociaţia pentru Politică Externă: „2013-2014 a fost un an plin de succese în relaţiile cu UE“
Fortificarea relaţiilor cu Uniunea Europeană a devenit principalul element al politicii externe a Republicii Moldova în ultimii cinci ani. Anul 2013- 2014 s-a dovedit a fi unul plin de succese, Guvernul reuşind să realizeze o serie de paşi importanţi în apropierea de UE. Finalizarea negocierilor Acordului de Asociere şi parafarea acestuia la Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius plasează Moldova într-un cadrul legal conform majorităţii prevederilor aquis-ului comunitar. Semnarea acordului la finele lunii iunie şi ratificarea lui, cu siguranţă, vor contribui la ireversibilitatea parcursului nostru european. Luând în considerare partajarea opiniei publice în ceea ce priveşte preferinţele integraţioniste, trebuie să fie acordată atenţie sporită informării cetăţenilor de rând, explicarea beneficiilor şi responsabilităţilor ce vin odată cu punerea în aplicare a Acordului de Asociere.
29 noiembrie 2013. Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană FOTO: gov.md
Dreptul cetăţenilor moldoveni de a călători în spaţiul Schengen fără vize, din 28 aprilie, reprezintă un alt succes al autorităţilor de la Chişinău. Procesul de liberalizare a regimului de vize a impulsionat realizarea reformelor în diverse domenii, precum protecţia datelor cu caracter personal, reforme ce ţin de afacerile interne, justiţie şi social. Un aspect important este creşterea atractivităţii malului drept al Nistrului pentru cetăţenii din regiunea transnistreană. Deşi nu s-au înregistrat succese considerabile în negocierile în formatul 5+2 privind soluţionarea politică a conflictului transnistrean, menţinerea status quo-ului contribuie la evitarea escaladărilor şi continuarea dialogului pe subiecte ce ţin de viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Cu toate acestea, este necesară o regândire a cadrului de securitate al Moldovei, subiect devenit crucial după evenimentele din Ucraina.
Menţinerea dialogului strategic cu Federaţia Rusă trebuie să reprezinte, de asemenea, un element al politicii externe, având în vedere influenţa pe care o are aceasta în regiune. Cu toate acestea, dialogul politic bilateral nu trebuie să pericliteze aspiraţiile de integrare a Moldovei în UE.
Olga Nicolenco, analist politic: „Guvernarea a fost şi rămâne afectată de conflicte interne“
Retragerea liderilor de partide a fost benefică din mai multe considerente. S-a oprit, la prima vedere, cearta între Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc, chiar dacă înţelegem că o concurenţă acerbă între cei doi nu a încetat nici pentru o clipă. Aducând în prim-plan persoane mai puţin cunoscute publicului larg în acel moment (Iurie Leancă, Natalia Gherman, Andrian Candu, Igor Corman), partidele de guvernare au asigurat un transfer de atenţie de la certuri şi învinuiri reciproce între membrii acestor formaţiuni spre nemijlocita exercitare a obligaţiunilor de funcţii, pe care nou-numiţii au început să le îndeplinească. Sigur că guvernarea a fost şi rămâne afectată de conflicte interne, pentru că, trebuie să recunoaştem, trecerea liderilor mai în spate încă nu a adus rezultate grăitoare în aşa domenii vitale ca lupta împotriva corupţiei, combaterea fenomenului nepotismului la numirea în funcţii sau o transparenţă stabilă în administrarea banilor publici. În mare parte, suntem repetenţi la aceste capitole şi din cauza conflictelor personale sau de grup din coaliţia de guvernare, iar interesul cetăţeanului rămâne pe dinafara preocupărilor guvernanţilor.
Cât despre presupusele disensiuni din PLDM, este un lucru firesc ca activiştii unui partid să concureze între ei. Important este să fie o concurenţă sănătoasă, şi nu o bătălie pe viaţă şi pe moarte în detrimentul formaţiunii, al cetăţeanului şi al ţării. Sunt sigură că Vlad Filat cunoaşte fraza lui Ralph Nader: „Sarcina unui lider este să producă nu doar mulţi adepţi, care-l vor urma, dar, mai ales, mulţi lideri“. Dacă lui Filat îi reuşeşte acest lucru, nu văd de ce ar trebui să fie nemulţumit.
Puterea şi opoziţia vor intra cu şanse egale în campania electorală, deşi în ultimele zile balanţa pare a se înclina spre Coaliţia Pro-Europeană. În acest moment, asta se datoreză, mai degrabă, faptului că liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, a intrat, din nou, în rolul de giruetă politică. Balanţa se va înclina ireversibil spre actuala guvernare doar dacă va reuşi, pe de o parte, să nu comită gafe, iar pe de alta - să facă nişte paşi concreţi în sporirea bunăstării fiecărui cetăţean.
Adrian Lupuşor, director executiv al Centrului Expert-Grup: „Realizările în economie au fost umbrite de unele eşecuri“
Printre principalele realizări din această perioadă trebuie să accentuăm parafarea şi semnarea planificată pentru finele acestei luni a Acordului de Asociere cu UE, care va crea mai multe oportunităţi pentru export şi premise suplimentare pentru facilitarea reformelor sistemice. Liberalizarea regimului de vize este un alt succes, din toate punctele de vedere, inclusiv şi din cel economic, pentru că va facilita migraţia circulară, schimbul de experienţă în domeniul antreprenoriatului, studiilor etc. şi, în general, este un semnal pozitiv pentru investitori. Demararea construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni este o altă reuşită şi un bun început pentru consolidarea securităţii energetice a Republicii Moldova.
27 august 2013. Sunt inaugurate lucrările de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni, care interconecta sistemul energetic al Moldovei cu cel al UE şi va reduce din dependenţa ţării de Rusia
Implementarea unor prevederi importante din Foaia de parcurs pentru eliminarea constrângerilor din afaceri este o altă reuşită, care este de bun augur pentru ameliorarea climatului de afaceri din ţară. Aceste şi alte realizări, cu părere de rău, au fost umbrite de unele eşecuri. Am fost martorii cum anumite active strategice ale statului au fost vândute sau transmise în gestiune privată prin metode cel puţin stranii, netransparente şi, respectiv, dubioase (este cazul, în primul rând, a Aeroportului Internaţional Chişinău şi al Băncii de Economii). Totodată, problemele din sistemul financiar-bancar au rămas nesoluţionate: sistemul rămâne unul puternic concentrat, destul de opac în ceea ce priveşte proprietarii finali ai instituţiilor financiare, iar recentele zvonuri (pentru că nu avem decizii oficiale) privind spălarea unor sume astronomice de bani prin intermediul anumitor bănci din ţară doar accentuează problema respectivă. Printre alte eşecuri aş menţiona amânarea implementării noii Legi cu privire la finanţele publice locale, care urmează să sporească esenţial autonomia autorităţilor publice locale, neajungerea la un consens cu FMI privind noul memorandum de cooperare şi perpetuarea nivelului înalt de politizare a instituţiilor statului.
Veaceslav Berbeca, expert IDIS „Viitorul“: „Chişinăul ar trebui să atragă mai multă atenţie minorităţilor“
Reforma de descentralizare nu are sorţi de izbândă dacă nu se efectuează şi o descentralizare a finanţelor publice. În Republica Moldova autorităţile, din păcăte, sunt dependente de transferurile băneşti de la bugetul de stat din cauza că nu s-a operat o descentralizare a finanţelor publice. În aceste condiţii, s-a instituit o practică păguboasă de finanţare pe criterii politice.
Faptul că în Găgăuzia au avut loc referendumuri privind vectorul extern al ţării, în condiţiile în care legea interzice un astfel de exerciţiu pentru autorităţile publice locale, ne sugerează ideea că Guvernul nu a reuşit să gestioneze această problemă. Administraţia de la Chişinău a ales să nu întreprindă anumite măsuri care ar fi putut incita spiritele la Comrat. Problema legată de situaţia din regiune este una complexă. Există mai multe cauze care explică nemulţumirile liderilor de la Comrat, inclusiv alocarea resurselor financiare autonomiei găgăuze. O altă problemă majoră ţine de influenţa factorului extern. Din păcate, başcanul Mihail Formuzal s-a angajat într-un joc politic neloial. Este evident faptul că el este folosit de Federaţia Rusă împotriva Republicii Moldova, adică a apropierii Republicii Moldova de UE. Cel mai bun exemplu în acest sens este embargoul impus de Moscova pentru vinurile moldoveneşti, cu excepţia obţinută de guvernator pentru băuturile produse în autonomie.
22 ianuarie 2014. Oficialii de la Chişinău au mers la Comrat pentru a calma spiritele, dar referendumurile oricum au avut loc în Găgăuzia, pe 2 februarie
În acelaşi timp, consider că situatia din Taraclia este diferită faţă de cea de la Comrat, din perspectiva confruntărilor politice. Trebuie să menţionăm că referendumurile găgăuze au trecut prin ricoşeu şi în Taraclia. De asemenea, comuniştii, care sunt la conducerea raionului, au jucat un rol important în emiterea unor pretenţii faţă de Chişinău. Autorităţile centrale ar trebui să atragă mai multă atenţie problemelor raionului Taraclia şi să comunice mai des cu etnicii bulgari. În acest context, salutăm decizia Ambasadei Bulgariei de a deschide un centru european la Taraclia, pentru a explica avantajele integrării europene.
Viorica Antonov, expertă IDIS „Viitorul“: „Avem nevoie de paşi concreţi pentru bunăstarea cetăţenilor“
Politicile promovate de Guvern nu au stimulat îndeajuns dezvoltarea capacităţii de producţie a agenţilor economici, astfel încât aceştia să creeze mai multe locuri de muncă. În acelaşi timp, avem nevoie de locuri de muncă plătite civilizat, dar ceea ce vedem azi în sectorul bugetar este sub aşteptările electoratului. În sectorul privat, cu regret, se menţin practici de achitare a salariilor în plic şi a muncii la negru. Cel puţin patru miliarde de lei ratează bugetul de stat în fiecare an din cauza economiei informale. Aceşti bani ar putea fi direcţionaţi către salarii şi o parte investiţi în renovarea grădiniţelor şi şcolilor, administraţiile cărora ajung să cerşească bani de la părinţi pentru necesităţile curente. De asemenea, trebuie să menţionăm că azi, pe de o parte, mai mult se consumă decât se produce în ţară, iar, pe de altă parte, inflaţia mănâncă din creşterile salariale. Respectiv, populaţia nu resimte o îmbunătăţire a nivelului de trai, cetăţenii fiind nevoiţi să economisească şi pentru plata facturilor. Nu avem nevoie de reforme spectaculoase, ci de paşi concreţi şi bine chibzuiţi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţeanului de rând.
Totodată, în ultimii patru ani, în ţară sunt active, cu ajutorul fondurilor străine, sute de proiecte de reabilitare a infrastructurii: reparaţia drumurilor, accesul la apă şi canalizare, reabilitarea şi construcţia sistemelor de irigare, iluminarea stradală, gestionarea deşeurilor etc. Datorită acestor proiecte, au fost create locuri de muncă, deşi temporare, în special pentru populaţia locală, împedicând astfel migraţia forţei de muncă.
Odată cu semnarea Acordului de Asociere, Moldova va trece prin transformări substanţiale, dar va creşte semnificativ şi gradul de responsabilitate a guvernării faţă de obiectivele şi cerinţele trasate în acest document. Cu siguranţă, electoratul va fi cu ochii în patru pe realizările Guvernului, iar orice promisiune va fi privită dacă nu sub microscop, atunci cel puţin cu o doză de scepticism.
Se încarcă comentariile...
