Generalul Ion Costaş anunţă că nu mai participă la alegerile prezidenţiale

Deşi a colectat mai bine de 17 mii de semnături în susţinerea generalului de divizie în rezervă, Ion Costaş, pentru a candida la funcţia de preşedinte al ţării, grupul de iniţiativă a stopat acest proces şi nu va depune listele la Comisia Electorală Centrală, transmite IPN.

Generalul afirmă că a fost informat de către asociaţia obştească Centrul de protecţie a drepturilor fundamentale „Sirius” despre „încălcarea flagrantă de către instituţiile statului a prevederilor constituţionale referitoare la alegerea preşedintelui”.  

„Eu nu vreau să fiu partaj la nişte abateri legale faţă de cerinţele Constituţiei şi legile existente la acest capitol. Nu vreau să participa mai departe şi îi îndemn şi pe colegii mei candidaţi şi aspiranţi la această funcţie să stopeze acumularea semnăturilor. Mai departe să fie clar şi răspicat pentru toată societatea că alegerile respective sunt ilegale din toate punctele de vedere. Mai departe să particip la această păcăleală şi inducere în eroare a societăţii e un păcat şi eu, ca general, ca militar, ca om, ca cetăţean al Republicii Moldova, nu voi participa şi îi îndemn şi pe alţii să nu participe”, a declarat Ion Costaş într-o conferinţă de presă la IPN.

Preşedintele Centrului de protecţie a drepturilor fundamentale „Sirius”, Anatolie Petrici, a declarat că alegerile prezidenţiale de anul acesta sunt numite de un Parlament care nu are nicio legitimitate. „De ce nu are nicio legitimitate? Pentru că Parlamentul Republicii Moldova, până astăzi, încă nu a adoptat o lege organică prin care să fie aprobat Codul Electoral al Republicii Moldova”, susţine Anatolie Petrici.

„Curtea Constituţională (care validează alegerile), în activitatea sa, se conduce de trei acte normative, printre care şi Codul Jurisdicţiei Constituţionale. Dar acest Cod al Jurisdicţiei Constituţionale tot este lovit de nulitate absolută, tot nu există, deoarece nici el nu a fost aprobat prin lege organică, aşa cum prevede articolul 72 din Constituţie”, a menţionat Anatolie Petrici.

„Alegerile prezidenţiale nu pot avea loc încă dintr-un motiv. Constituţia Republicii Moldova poate fi modificată, completată, revizuită doar pe două căi. Prima cale – prin legi constituţionale în Parlament şi a doua cale – prin referendum naţional. Constituţia, la capitolul alegerii preşedintelui, a fost falsificată de două ori. Prima dată a fost falsificată în anul 2000 de către însuşi Parlamentul care a adoptat legea din iulie, prin care chipurile a fost revizuită Constituţia”, afirmă Anatolie Petrici. Potrivit lui, a doua oară, Constituţia a fost „falsificată” în 2016, atunci când Curtea Constituţională a admis o sesizare şi „depăşindu-şi atribuţiile” a decis revenirea la alegerea directă a preşedintelui.

Juristul Victor Strătilă susţine că în Republica Moldova este o clasă politică coruptă şi iresponsabilă, care, odată ajunsă la putere, prin toate metodele încearcă să-şi pună în funcţii persoane loiale. Potrivit lui, nu poate o persoană cu o reputaţie ireproşabilă, cu o onestitate deosebită, cu verticalitate şi integritate să participe în această campanie electorală. „Cu părere de rău, clasa politică, prin exponenţii săi numiţi în Comisia Electorală centrală, din start a dat de înţeles că partidele politice au prioritate, iar candidaţii independenţi sunt lăsaţi la coadă sau chiar li se pun beţe în roate ca să nu poată participa la aceste alegeri. Este şi cazul generalului Costaş”, a mai spus Victor Strătilă.