Găgăuzii declară război limbii române

Găgăuzii declară război limbii române

Oficialii de la Chişinău spun că reprezentanţii autonomiei încearcă să destabilizeze situaţia politică

Deputaţii din Adunarea Populară de la Comrat au adoptat, vineri, o hotărâre prin care interzic utilizarea termenilor „limba română“ şi „istoria românilor“ pe teritoriul regiunii. Demnitarii de la Chişinău spun că decizia are un caracter electoral şi e o tentativă „de a tensiona situaţia din ţară, din partea unor forţe nesănătoase“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Propunerea a venit de la fostul democrat Ivan Burgudji şi a fost votată unanim de aleşii regionali. „Suntem în drept să ne votăm singuri legile în domeniul educaţiei şi să aprobăm programa. În Constituţie scrie limba moldovenească, dar noi folosim sintagmele «limba română», «literatura română» şi «istoria românilor»“, a declarat deputatul de la Comrat.

În replică, ministrul Educaţiei Maia Sandu a spus că dacă liderii autonomiei găgăuze vor rămâne neînduplicaţi, atunci Chişinăul nu le va elibera diplome de studii elevilor care vor termina studiile în UTA Gagauz-Yeri. Totodată, premierul Iurie Leancă a făcut un apel către reprezentanţii Comratului să nu tensioneze situaţia. „Îmi pare rău să constat că e o tentativă din partea unor forţe nesănătoase de a tensiona situaţia în sudul Republicii Moldova“, a afirmat Iurie Leancă.

Exces de patriotism cu tentă electorală

Ceva mai dur a fost preşedintele de onoare al Partidului Democrat Dumitru Diacov, fostul coleg de partid al lui Burgudji. „Nu cred că e un subiect ce ar trebui să-i îngrijoreze pe găgăuzi sau pe alolingvi. Ei trebuie să studieze limba găgăuză şi limba română.

Este însă o anumită conjunctură. La anul, acolo va avea loc alegerea başcanului şi sunt trei-patru grupări care încearcă să demonstreze că sunt mari patrioţi locali. Această competiţie este între ei, acolo. E o demonstraţie faţă de alegătorii lor. Cred că nu trebuie să atragem mare atenţie“, crede Dumitru Diacov, care e originar dintr-o localitate de la graniţa cu regiunea găgăuză.

„Nu cred că e un subiect care ar trebui să-i îngrijoreze pe găgăuzi sau pe alolingvi. Ei trebuie să studieze limba găgăuză şi româna“ - Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al PD

Totodată, politicianul spune că pârghiile care ar schimba situaţia sunt la Chişinău. „Timp de 20 de ani, aşa şi nu ne-am concentrat asupra faptului că în zonele unde trăiesc compact bulgarii, găgăuzii, ucrainenii limba să fie studiată serios în şcoli. Dacă avem în fiecare an sute de absolvenţi care nu cunosc limba română cui înaintăm pretenţiile?“, se întreabă retoric deputatul. „Statul trebuie să aibă grijă ca limba să fie studiată acolo. Ultima dată ne-am bătut pentru buget ca să fie alocate sume speciale pentru studierea limbii române în acele zone. Trebuie să ne întrebăm şi ce nu face Chişinăul în această direcţie“, accentuează Dumitru Diacov.

Inspiraţi de ruşi

Limba română nu este singura „supărare“ a găgăuzilor. Miercurea trecută başcanul Mihail Formuzal a iniţiat un referendum, dorind să consulte populaţia din regiune dacă doreşte ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană sau la Uniunea Vamală. „Găgăuzii vor să zădărnicească planurile Bucureştiului“, titra zilele trecute „Nezavisimaia gazeta“.

„Moldova riscă să se integreze în UE fără Transnistria, care a declarat anterior despre asta, dar şi fără Găgăuzia“. (...) Găgăuzii vor garanţii că în cadrul Uniunii Europene Moldova nu se va uni cu România, despre care se vorbeşte deschis la Bucureşti. În caz contrar, în autonomie va fi organizat un alt referendum – de independenţă, pentru care ONG-urile au adunat deja semnături“, se menţiona în articolul citat.

Analiştii spun că ameninţările de la Comrat sunt parte a aceluiaşi scenariu despre care ne-a vorbit acum o lună vicepremierul rus Dmitri Rogozin, atunci când ne-a atenţionat să nu pierdem vagoane în drumul nostru spre UE. „Această decizie este inspirată inclusiv din exteriorul ţării. Mă refer, în primul rând, la Rusia, care are influenţă reală în Găgăuzia“, spune comentatorul politic Anatol Ţaranu.

Analistul Oazu Nantoi se întreabă care a fost scopul statutului juridic special al regiunii găgăuze. „Pentru înfloririea şi dezvoltarea limbii şi culturii naţionale ale concetăţenilor noştri găgăuzi sau pentru a deveni un focar de provocaţii de cinci bănuţi?“, menţionează expertul.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările