Expert politic: Guvernarea de la Chişinău se teme de proteste postelectorale şi precedentul armeano-românesc

Deşi pe extern terenul de manevră al partidului de la guvernare se îngustează, în limitele politicii naţionale, acesta încă se simte stăpânul situaţiei, scrie expertul politic Dionis Cenuşa într-un articol de analiză pentru Agenţia IPN.

Partidul Democrat este determinat să scoată beneficii maxime din votul mixt, introdus în 2017, atât în circumscripţiile uninominale cât şi pe liste de partid, accentuează politologul. Cu cât mai numeros va fi Partidul Democrat în legislativ, cu atât mai sigură va deveni participarea acestuia în actul guvernării, mai punctează Dionis Cenuşa.

În timp ce sondajele ilustrează o popularitate redusă a Partidului Democratic comparativ cu alte partide, comentează politologul, Democraţii exploatează resursele administrative şi direcţionează investiţiile din asistenţă externă în scopuri vădit electorale.

Pe de o parte, Dionis Cenuşa crede că, aceştia intenţionează să accelereze ritmul de construcţie a infrastructurii critice (drumuri, apeducte şi canalizare) cu care să convingă potenţialii votanţi. Pe de altă parte, Partidul Democrat vrea să sporească loialitatea resurselor administrative la nivel local, prin majorarea practic dublă a salariilor angajaţilor administraţiei publice locale, explică politologul.

Aceste tendinţe denotă faptul că viitorul politic al Democraţilor se va decide în teritoriu, unde unica competiţie politică este din partea Socialiştilor, deocamdată loiali guvernării, subliniază Dionis Cenuşă.

În opinia lui, problema majoră a Democraţilor este cum să asigure legitimitatea alegerilor parlamentare, astfel ca să evite proteste post-electorale, al cărui potenţial de mobilizare să destabilizeze echilibrul fragil pe care aceştia încearcă să-l menţină.

Analistul politic crede că, pe de o parte, PDM nu vrea să renunţe la posibilitatea de a obţine cât mai mulţi deputaţi în legislativ. Pe de altă parte, orice performanţă electorală bună poate servi ca motiv pentru declanşarea unor proteste majore, mai ales dacă reprezentanţii diasporei vor planifică să revină în ţara pentru a vota.

Sunt cel puţin două precedente de proteste recente pe care autorităţile nu le pot ignora, subliniază Dionis Cenuşa.

În primul rând, este vorba despre protestele post-electorale de durată lungă din Armenia, soldate cu transferarea executivului în mâinile opoziţiei minoritare în Parlament. Al doilea precedent care ar putea îngrijora guvernarea este cel al protestelor anti-corupţie din România, în care participarea diasporei a fost masivă.

Pe baza acestor exemple, guvernarea de la Chişinău înţelege că nici opoziţia şi nici alţi actori (societatea civilă, diaspora) nu pot fi subestimaţi, concluzionează politologul.