EXCLUSIV Interviu cu Oleg Voronin, fiul liderului PCRM: „Sunt un boschetar în comparaţie cu clica de la guvernare“
0
Fiul fostului preşedinte comunist Vladimir Voronin are doar cuvinte de laudă pentru tatăl său şi partidul în care a intrat şi el de aproape doi ani. În schimb, pe actualii guvernanţi îi etichetează drept „oligarhi“, „criminali“, „mafioţi“, iar în loc de probe operează cu sloganuri ce par a fi rupte din discursuri de la mitinguri.
Cunoscut drept un prosper şi controversat om de afaceri pe vremea când PCRM era la guvernare, Oleg Voronin a intrat şi în politică atunci când formaţiunea condusă de tatăl său a ajuns în opoziţie. Presa a scris mult şi multe despre Voronin jr., care a evitat însă contactul direct cu jurnaliştii. Până acum, a oferit doar două interviuri (nu luăm în calcul declaraţiile făcute la Centrul Anticorupţie în legătură cu dosarul privind cheltuielile de milioane efectuate cu cardul bancar). Fiind un personaj de interes public, am decis să publicăm aproape integral răspunsurile pe care ni le-a oferit în scris, în limba rusă, deşi „Adevărul“ i-a solicitat un interviu faţă în faţă.
„Adevărul“: Domnule Oleg Voronin, cum a fost să faceţi business pe timpul guvernării PCRM şi acum, când ţara e condusă de AIE?
Oleg Voronin: Întrebaţi pe oricare om de afaceri, care nici atunci n-avea treabă cu puterea şi nici acum n-are. Toţi vor răspunde ca şi mine: atunci puteai cumva să faci business şi să câştigi, acum nu poţi decât supravieţui sau muri.
De fapt, ce afaceri aveţi?
În noile condiţii, mă ocup de aceleaşi afaceri pe care le aveam, dacă sub acest regim poţi spune că faci business. Este, mai degrabă, o supravieţuire socială, economică, organizatorică, morală sau civică. Eu, mai bine zis noi, adică împreună cu prietenii mei vechi, avem două afaceri: o firmă de construcţii şi una de transport. Sunt şi preşedintele consiliului unei bănci comerciale. Potrivit standardelor locale, sunt businessuri medii. Nici nu se compară cu cele ale majorităţii deputaţilor care reprezintă puterea oligarhică.
La ce vă referiţi?
Eu, spre deosebire de unii deputaţi AIE, nu am fost urmărit penal peste hotare, iar instanţele străine nu m-au condamnat la închisoare pentru diverse scheme de aşa-zis business. Aceşti puşcăriaşi de la putere, cu dosare reale, sunt „domni onorabili“, care se ocupă de eurointegrare. La ce legi au adoptat aceşti puşcăriaşi, în orice închisoare ar fi consideraţi nişte degradaţi. Acum însă, deşi nelegitim, ei reprezintă organul legislativ al Moldovei.
Ca om de afaceri, aţi beneficiat de vreun sprijin în perioada guvernării PCRM?
Aşa o susţinere am avut încât am fost exclus nelegal de la unele licitaţii organizate de structurile de stat conduse de „marionetele“ PCRM. Singurul sprijin a constat în faptul că nu orice angajat al poliţiei economice îşi permitea să facă presiuni asupra mea. După ce adevăraţii oligarhi au preluat puterea s-a constatat că zvonurile precum că fiul preşedintelui ar fi oligarh s-au dovedit a fi exagerate, dacă e să parafrazez o glumă de-a lui Mark Twain: „Zvonurile despre moartea mea s-au dovedit a fi exagerate.“ Dacă aş fi deţinut afaceri atât de mari, mă întreb de ce după atâţia ani de batjocură şi hărţuieli din partea structurilor de forţă ale acestei puteri nelegitime nu s-a găsit nimic ce-mi poate fi luat forţat sau ce ar prezenta interes pentru adevăraţii oligarhi?
S-a tot vorbit că aţi preluat afaceri în anii în care tatăl dumneavoastră a fost şef de stat...
Atunci de ce această nouă guvernare nu le-a întors presupuşilor vechi proprietari? De ce nu mi-au luat niciunul din cele două businessuri sau vreo afacere despre care gurile rele au spus că mi-ar aparţine? Vă voi spune de ce: pentru că nu mi-am însuşit nicio afacere străină, deşi raiderii adevăraţi au declarat asta nu o singură dată, lansând zvonuri murdare. Acum adevăraţii raideri şi-au instaurat dictatura de ocupaţie în ţara noastră. Anume cei care puneau laba pe afaceri străine au dat lovitura de stat în 2009, ca să evite să fie traşi la răspundere. Când au simţit că ancheta se apropie de ei, au uneltit lovitura de stat ca să scape de justiţie, să-şi păstreze afacerile pe care le-au acaparat şi, cu o energie mai mare, având deja puterea, să jefuiască tot ce le-a mai rămas cetăţenilor sau statului. Tuturor le e clar că la putere se află contrabandişti şi raideri cu vechime. Această putere e a lor, nu a poporului.
De ce credeţi că în 2009 a fost o „lovitură de stat“?
Singurul lor scop a fost să înlăture de la guvernare acea forţă care împiedica prin însăşi existenţa sa, prin valorile sale, prin politica sa, în special cea economică şi socială, dezmăţul deşănţat al oligarhilor. Lovitura de stat din 2009, care a avut loc cu ajutorul forţelor din exterior, a fost dată de oligarhi - nu de cei presupuşi, ci de cei reali – împotriva puterii poporului îi încurca să fure. Reforma sistemului judecătoresc, una reală, bazată pe dreptatea tradiţională şi pe standardele europene, urma să fie pusă în aplicare. Asta însemna că oligarhii n-ar fi reuşit să corupă judecătorii. Iată de ce s-au grăbit să dea lovitura de stat, pentru ca guvernarea legitimă să nu poată curma samavolniciile lor. Acum aceşti oligarhi au pus mâna pe putere şi tuturor le e clar că promovează o politică antinaţională, antieconomică, antisocială, adică sunt împotriva poporului. Puterea actuală este, de fapt, o dictatură a trei-patru clanuri oligarhice.
Aţi fost persecutat din 2010 încoace, aşa cum se vorbeşte?
Persecutările nu ar trebui reduse doar la persoana lui Oleg Voronin. Toată societatea moldovenească este persecutată în aceşti trei ani de dezmăţ neîngrădit. Oare cei care sunt concediaţi pe motiv că refuză să sprijine public acţiunile guvernanţilor nu sunt victime ale persecuţiilor? Oare profesorii care toată viaţa au muncit în şcolile ce se închid acum şi sunt aruncaţi în stradă nu sunt persecutaţi? Oare legea nu este supusă terorii în timp ce guvernarea se şterge la fund cu Constituţia? Oare bunul simţ al poporului nostru, valorile noastre de veacuri, Ştefan cel Mare nu sunt persecutaţi când această guvernare antinaţională le pune în aceeaşi oală cu toată urâciunea, mânjindu-le cu noroi şi înecându-le în zoaiele anti-tradiţionalismelor? Lista nedreptăţilor împotriva ţării noastre şi a poporului nostru se lungeşte de trei ani, în fiecare zi, pentru că Moldova nu a avut măcar o zi de răgaz, nicio zi în care să poată spune că „alianţa pentru distrugerea Moldovei“, aşa cum pe bună dreptate este numită în popor, şi-a mai slăbit persecuţiile împotriva ţării. Fiecare zi înseamnă fărădelegi, cinism strigător, dispreţ patologic faţă de poporul acestei ţări. Personal, mă mândresc cu faptul că actuala guvernare mă persecută, este o dovadă a faptului că atât eu, cât şi PCRM suntem o parte inalienabilă a poporului Moldovei. Guvernarea criminală ştie asta – iată de ce persecută şi urăşte atât poporul, cât şi cea mai importantă speranţă a acestuia – PCRM.
Când e mai uşor să faci afaceri – când ai rude la guvernare sau când eşti pe cont propriu?
Am făcut şi fac doar afaceri legale. E adevărat că pe timpul PCRM nu am fost persecutat, aşa cum se întâmplă acum. La fel, este adevărat că atunci eram mai informat despre anumite oportunităţi de afaceri, dar asta nu înseamnă deloc că am putut să mă folosesc de toate.
Este adevărat că aţi fost sau sunteţi cel mai bogat om din ţară?
Nu sunt sărac, dacă e să mă compar cu cetăţeanul simplu. Sunt însă un boschetar, ca şi oricare alt cetăţean, în comparaţie nu doar cu gauleiterii Moldovei, în persoana bine cunoscuţilor contrabandişti şi raideri, dar şi cu cei din anturajul lor. Toată presa a scris despre faptul că timp de o săptămână, vara trecută, un bine cunoscut democrat a transferat peste hotare o sumă ce depăşeşte un miliard de dolari. De ce nu realizaţi interviuri cu adevăraţii oligarhi, pe care îi cunoaşteţi personal, la fel ca toată ţara, şi pe care îi vedem în fiecare zi la ştiri spunându-ne „cât de bine se trăieşte în Moldova sub guvernarea democratică“?
Vă leagă vreo afacere de prim-vicepreşedintele Parlamentului Vlad Plahotniuc?
Vedem bine cu cine are relaţii Plahotniuc. De Igor Dodon îl leagă scheme de afaceri cu peşte şi carne, de unde vine şi partidul socialist de buzunar. Mai are afaceri cu „partenerii“ de Alianţă, care este, pur şi simplu, o adunătură de „stimabili“ ca în mafia italiană. Este adevărat că, spre ruşinea mea, l-am cunoscut pe acest om. Tratez oamenii cu respect şi încredere, atâta timp cât nu ştiu nimic despre activitatea lor. El a profitat de această încredere. Unde sunt toate acele afaceri pe care le-aş fi luat cu forţa până în 2009? Toate sunt la Plahotniuc. El este cel care a pus mâna pe toate, într-o manieră specifică lui, după care lansa zvonuri că eu aş fi fost cel care făcea asta. Pe timpul comuniştilor se ascundea, abuzând de încrederea mea şi a unor lideri ai PCRM. Acum nu abuzează de încrederea nimănui: el acţionează direct, de maniera atacurilor raider.
Este adevărat că v-aţi certat înainte de alegerile din 2009?
Care ar putea fi motivul de ceartă între doi oameni care nu au nimic în comun? Nu m-am certat niciodată cu acest om, pentru că nu am avut niciodată relaţii apropiate sau afaceri comune.
Aţi fost audiat de Centrul Anticorupţie, fiind acuzat de evaziune fiscală. Cu ce s-a încheiat dosarul?
Cu nimic, aşa cum era şi de aşteptat. Cotropitorii ştiau despre faptul că tot ce-mi incriminează e cusut cu aţa albă. Au organizat o campanie de PR macabru împotriva mea, mai bine zis împotriva PCRM. Bineînţeles, nu am comis nimic ilegal. Este pur şi simplu o prigoană, proprie acestui regim criminal.
Care e totuşi povestea cu cardul bancar?
Am folosit carduri emise de trei bănci: Victoriabank, Moldindconbank şi FinComBank. Aceste bănci controlează întreaga informaţie de pe carduri împreună cu Centrul Anticorupţie. Puteţi intui cine dintre cei care controlează informaţia legată de carduri poate hotărî când, cum, cui şi ce anume să prezinte...
Când aţi câştigat primul milion?
Dacă aveţi în vedere primul meu milion personal, atunci încă nu l-am câştigat, dar nici nu mă preocupă asta. Dacă vorbiţi de profiturile celor două întreprinderi în care deţin cote, atunci aceasta se întâmpla în a doua jumătate a anilor ’90.
„N-am altă alegere decât PCRM, chiar dacă n-ar fi condus de tatăl meu“
De când PCRM a trecut în opoziţie aţi fost văzut des la mitingurile organizate de această formaţiune. Ce vă face să ieşiţi în stradă?
Fiecare cetăţean, fără voia sa, este pus să aleagă între a fi cu Moldova sau cu AIE, împreună cu Moldova sau împotriva ei. Am ales să fiu împreună cu Moldova, cu poporul nostru, nu cu duşmanii săi de moarte. Când vorbesc de Moldova, nu am în vedere PCRM. Rezistenţa faţă de acest regim al urii are multe forme, PCRM este una dintre ele, cea mai importantă şi cea mai puternică. Cetăţenii care se opun acestui regim se află într-o situaţie mai complicată decât membrii sau simpatizanţii PCRM. Cât respect trezesc profesorii care se opun regimului care şi-a pus în gând să închidă şcolile! Mai avem şi medici, şi poliţişti, şi agricultori, şi mici întreprinzători, şi tineri... Este oare cineva în Moldova - aflată sub ocupaţia acestor duşmani încrâncenaţi, în afară de cei din Alianţă şi slugoii lor, care n-a avut de suferit de pe urma acestor lipitori şi care nu şi-ar dori să scape de acest coşmar în care a fost scufundată ţara?
La unul dintre aceste mitinguri aţi apărut cu imaginea lui Che Guevara pe haină. Ce semnificaţie are?
În ciuda faptului că această personalitate a fost una contradictorie în a doua jumătate a secolului XX, în prezent ea se asociază cu lupta împotriva oligarhiei, a regimurilor de ocupaţie care storc toată vlaga din norod, care sug sângele poporului, chinuindu-l de moarte. Chipul lui Che Guevara trebuie să le amintească uzupartorilor că noi le vedem pe toate, înţelegem totul şi că ei nu au cum să se ascundă de lege, de dreptate.
Ce v-a determinat să deveniţi membru de partid?
Nu vreau să stau deoparte, în timp ce patria mea este ucisă, redusă la statutul de colonie care abia de îşi mai trage sufletul, cufundată în întunericul deznădejdii şi pe care o lipsesc de orice viitor. Sunt parte a acestui popor supus nimicirii de către acest regim criminal. Şi eu, la fel ca sute de mii de cetăţeni moldoveni, nu văd o altă putere care ar putea reda Moldovei viaţa, speranţa, demnitatea, memoria, bunăstarea. Şi, în afară de asta, în care alt partid mai este o personalitate atât de puternică şi fermă ca Vladimir Voronin? Chiar dacă n-ar fi tatăl meu, n-aş avea o altă alegere decât PCRM. Poporul meu, patria mea se află în pericol de moarte, este supusă nimicirii de către nişte aventurieri, neoameni, fără de ruşine, de nişte mancurţi fără neam şi ţară. Trebuie să îmi apăr poporul şi ţara, de asta sunt în PCRM. Nu am o altă alegere.
De ce se implică un om de afaceri în politică?
Un businessman este şi el cetăţean, are familie, prieteni şi trăieşte în această ţară. În politică vin nu ca om de afaceri, ci numai ca cetăţean, ca fiu al acestui popor.
„AIE duce ţara de râpă, la sapă de lemn, la pieire“
Oleg Voronin susţine că în ciuda plecărilor din PCRM şi a faptului că au fost interzise secera şi ciocanul, în contextul unor alegeri libere, formaţiunea are şanse să revină la putere
Ce ar putea urma după plecarea lui Sergiu Sârbu din PCRM?
Toţi înţeleg natura nelegitimă a actualei guvernări antinaţionale. Opoziţia parlamentară spune lucrurilor pe nume, de aceea este hărţuită şi supusă unor presiuni fără precedent. Nu toţi rezistă. Sergiu este un bun specialist, cu carte, dar nu-i ajunge bărbăţie şi nici experienţă politică. Nu conştientiza că a te afla în opoziţie faţă de o guvernare nelegitimă este atât de complicat, omeneşte dificil, aş spune chiar că e un chin. Iată că unii se dau bătuţi, se frâng - şi din punct de vedere moral, dar şi psihologic. Lipsa de caracter în condiţiile dezmăţului neîngrădit al guvernării nu mai este o slăbiciune, ci un viciu de la care au de suferit prietenii, camarazii. Şi de care se bucură duşmanii. Nu doar duşmanii partidului nostru, dar şi duşmanii statului şi poporului. Cred că Sergiu va înţelege în curând că nu a câştigat, ci a pierdut mult: a fost folosit în mod murdar. Mai târziu, când va căpăta experienţă, îi va fi şi mai greu. Oala spartă nu o mai faci la loc: cioburile poţi doar să le arunci la gunoi. Sau, dacă omul se va pocăi, atunci e altceva...
Ce şanse are PCRM la următoarele alegeri, în condiţiile în care mai mulţi fruntaşi au părăsit formaţiunea?
Potrivit experţilor politici - aici nu mă refer la tot soiul de „analişti“ care servesc cu logoreea lor regimul de ocupaţie pe la diferite posturi TV şi ziare - singurul partid politic autentic din Moldova este PCRM. Celelalte nu depăşesc limitele unor grupări de interese, cluburi de discuţii, SRL-uri sau ale unor simpli executanţi ai indicaţiilor şi comenzilor venite din capitalele unor ţări deloc îndepărtate. După trei ani de încercări disperate de a distruge PCRM – scop pentru care au fost utilizate sume colosale, intimidări, şantaj, proces în care sunt antrenate aproape toate instituţiile de stat şi, în primul rând, structurile de forţă - partidul lui Voronin rămâne cea mai puternică formaţiune pentru care la viitoarele alegeri este gata să voteze majoritatea moldovenilor.
Şi ce credeţi despre celelelalte partide?
După prăbuşirea inevitabilă a regimului, nu va rămâne nici urmă din AIE şi din partidele membre. Cum se spune: culegi ceea ce semeni. Rău faci, rău găseşti. Unde sunt agrarienii care s-au aflat la putere pe timpul lui Lucinschi? O parte s-a evaporat, iar alta încearcă să supravieţuiască în umbra AIE, mişcându-se în aceeaşi direcţie: pe calea dispariţiei. Alegerile pot fi recunoscute doar dacă exprimă voinţa poporului. După ce AIE a înhăţat puterea prin înşelăciuni de proporţii inimaginabile, Moldova a pierdut mecanismul de organizare a unor alegeri libere, iar acum nu are un organ care ar fi în stare să desfăşoare şi să asigure un scrutin cu adevărat legitim. Această alianţă neligitimă a recunoscut nu o singură dată politizarea Comisiei Electorale Centrale şi faptul că este controlată de una dintre formaţiunile AIE. Despre ce fel de „alegeri“ vorbim în acest caz? Despre o farsă? Sondajele demonstrează cu o permanenţă exasperantă pentru uzurpatori că PCRM ar putea lua 60% din voturile cetăţenilor. Dar cui i se va permite să organizeze alegeri adevărate? Celor care se gudură pe lângă puterea anticonstituţională şi sfidează legea?
Cum comentaţi interzicerea simbolurilor comuniste?
AIE greşeşte profund crezând că îşi va putea asigura guvernarea pentru ani înainte interzicând simbolurile partidului. Chiar şi dacă vor interzice PCRM sau îl vor încătuşa pe unul dintre voronini sau alţi reprezentanţi emblematici ai formaţiunii. Cel mai important simbol al nostru sunt ideile, pe care e mult mai greu să le interzici. Poţi oare interzice dreptatea socială sau să-i iei poporului dreptul de a avea puterea? Să încerce AIE, ale cărei idei se reduc doar la contrabandă, corupţie, atacuri raider! Un lucru este evident: zilele acestui regim sunt numărate şi nimic nu-l poate scăpa. Nici teroarea economică, socială sau politică, nici falsurile, nici chiar imensul sprijin extern care doar îi prelungeşte agonia.
Domnule Voronin, care este totuşi viitorul Moldovei?
Nimeni nu şi-a imaginat că Alianţa va duce atât de repede ţara de râpă, la sapă de lemn, la pieire. Nici chiar noi, membrii şi simpatizanţii PCRM, nu ne-am aşteptat la asta atunci când am cedat puterea în 2009. Da, Moldova are viitor, pentru că Moldova nu înseamnă AIE şi nici partidele din această coaliţie, ci poporul, valorile lui milenare, credinţa lui, simţul lui deosebit al dreptăţii, omenia lui. Ţara noastră are viitor atâta timp cât pe pământul ei există oameni care o văd de pe aceste poziţii. Moldova şi AIE reprezintă două entităţi incompatibile. Dacă după doi-trei ani chiar şi dumneavoastră vă întrebaţi despre viitorul Moldovei, atunci ce se vor întreba cetăţenii simpli peste alţi doi ani de guvernare a ăstora? Răspunsul este simplu: ori Moldova, ori AIE. Nu avem o a treia alegere. Sunt sigur că din aceste două sisteme reciproc antagonice, Moldova este cea care are viitor.
Aţi auzit ce bancuri circulă despre dumneavoastră?
Am auzit unele bancuri, dar pentru că nu reflectau nicidecum realitatea, le uitam imediat. Ştiu cine scornea şi răspândea aceste tâmpenii...
Se încarcă comentariile...
