Ex-ministrul Transporturilor Iurie Chirinciuc, condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare

Ex-ministrul Transporturilor Iurie Chirinciuc, condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare

FOTO IPN

Fostul ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, liberalul Iurie Chirinciuc, va sta după gratii. Aceasta a fost decizia Curţii de Apel Chişinău, care a examinat miercuri, 15 mai, contestaţiile părţilor împotriva sentinţei primei instanţe, prin care acesta fusese condamnat la o pedeapsă neprivativă de libertate.

Astfel, pentru trafic de influenţă şi abuz de serviciu, fostul ministru a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni închisoare, cu executare, cu privarea de dreptul de a exercita funcţii publice timp de 5 ani.

Instanţa de fond i-a agravat pedeapsa şi unui om de afaceri, care i-a fost complice fostului ministru la comiterea traficului de influenţă, stabilindu-i o pedeapsă de 2 ani de detenţie.

Totuşi, instanţa a respins solicitarea procurorului privind confiscarea extinsă, în folosul statului, a automobilului de lux care aparţine fostului ministru şi a mijloacelor financiare de 40.000 lei şi 5.500 euro – sume ridicate în timpul percheziţiei efectuate la domiciliul omului de afaceri.

Decizia este executorie, însă cu drept de atac la Curtea Supremă de Justiţie.

Amintim că ministrul, împreună cu şefii a două companii de construcţii, au fost reţinuţi pe 27 aprilie 2017, iar fiind audiaţi şi-au recunoscut vina, încheind cu procurorii acord de recunoaştere a vinovăţiei. 

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, ex-ministrul Transporturilor, împreună cu şefii a două companii de construcţii, ar fi organizat o schemă infracţională cu scopul dobândirii de mijloace financiare în proporţii deosebit de mare. Inculpaţii ar fi exercitat presiuni asupra unei companii câştigătoare a licitaţiilor finanţate de Banca Europeană de Investiţii (BEI) cu scopul de a o constrânge să cedeze o parte din volumul de lucru unor agenţi economici afiliaţi.

În intervalul anilor 2016-2017, ministrul, prin intermediul factorilor de decizie ai Administraţiei de Stat a Drumurilor, ar fi creat impedimente agentului economic câştigător prin neavizarea unor acte pentru executarea lucrărilor, prin tergiversarea aprobărilor, precum şi prin somarea acestuia de a încheia subcontracte cu firme apropiate funcţionarilor.

În calitate de beneficiar al proiectului R6 M1 Ialoveni RSP/W6/05 (proiect finanţat de BEI), Administraţia de Stat a Drumurilor, reprezentată de directorul general interimar, a angajat un inginer-supervizor internaţional pentru relaţia contractor-beneficiar. În pofida faptului că inginerul-supervizor trebuia să obţină aprobarea beneficiarului doar în cazuri excepţionale, şeful ASD l-a somat să ceară aprobarea pentru toate lucrările din cadrul proiectului. Faptele se confirmă prin multiple scrisori şi avize, date cu întârziere de către ASD, precum şi de solicitări privind excluderea unor agenţi economici din proiect şi contractarea altor.

În urma măsurilor speciale de investigaţii, inclusiv a interceptărilor comunicărilor, s-a constatat că acţiunile descrise mai sus erau sincronizate cu organizarea unor şedinţe cu participarea ministrului şi agentului economic, în cadrul cărora asupra ultimului erau făcute presiuni, între care ameninţări cu rezilierea contractelor şi introducerea lui în lista neagră.

Totodată, ca rezultat al acţiunilor de urmărire penală, a fost documentată o şedinţă din februarie 2017, în cadrul căreia a fost fixată întâlnirea dintre ministrul Transporturilor, directorul ASD, administratorii companiilor afiliate cu agentul economic câştigător al contractului de reabilitare a drumului R6 M1 - Ialoveni. În timpul discuţiilor,  acesta ar fi fost somat să cedeze 50 la sută din volumul de lucrări (din suma totală de aproximativ 9.000.000 de euro) companiilor afiliate funcţionarului. Ulterior, referindu-se la o indicaţie a ministrului, administratorii agenţilor economici afiliaţi ar mai fi pretins de la acelaşi agent economic 5 la sută din suma contractului, adică circa 400.000 de euro, iar o parte din bani (80.000 de euro) urmând să revină factorilor de decizie din cadrul ASD.

De asemenea, ex-ministrul este învinuit şi pe alt capăt de acuzare - abuz de serviciu, exprimat înorganizarea lucrărilor de reparaţie şi construcţia capitală în volum de 8.404.785, 44 lei a sectorului de drum de acces spre s. Floreni r-l Ungheni, neargumentată economic, la intrarea în care este amplasată întreprinderea SRL „Fortina Labis”, a cărei beneficiar efectiv este ex-ministrul. Mai mult, din banii alocaţi din Fondul Rutier a fost efectuată şi asfaltarea teritoriului întreprinderii respective.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: