Dualitatea puterii şi justiţia în Republica Moldova

Evenimentele din cursul săptămânii trecute, mai ales cele de vineri, 15 februarie, ne-au arătat cât de grave sunt problemele legate de guvernare în Republica Moldova. Pentru cei care mai aveau dubii, s-a văzut foarte clar că există o dualitate a puterii care pune în pericol funcţionarea normală a instituţiilor statului.

Un partid din alianţă, mai exact o persoană, controlează şi foloseşte după bunul plac două instituţii-cheie ale statului: Procuratura şi Centrul Naţional Anticorupţie.

Nu pun sub semnul întrebării legalitatea descinderilor din ultimul timp, inclusiv cele din 15 februarie, efectuate la Guvern şi Inspectoratul Fiscal. Rămâne să se pronunţe instanţa de judecată. Dar coincidenţa efectuării acestora în contextul aşteptatei demiteri a lui Vlad Plahotniuc din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului relevă un alt mesaj decât cel de a face justiţie. Patronul PD şi-a făcut cu propriile mâini cel mai mare deserviciu pe care putea să şi-l facă. A dovedit o miopie politică ce îl va costa.

Nici premierul Vlad Filat, prin discursul ţinut miercuri, 13 februarie, nu a dovedit calităţi extraordinare, de lider naţional, cum se pretinde de la o vreme. Pe de o parte, este de înţeles strigătul de disperare al şefului Guvernului că nu poate conduce Executivul mai departe în condiţiile actuale, când miniştrii se supun mai întâi şi în mod sfidător şefilor de partide care i-au propus, şi abia după asta primului ministru.

Pe de altă parte, tonul excesiv de moralizator şi inducerea ideii că el ar fi contrariul absolut al adversarului său politic din alianţă a reprezentat elementul cel mai neinspirat al demersului. Alte puncte, foarte neconvingătoare, făcute publice în cadrul briefingului lui Filat se referă la declaraţiile incoerente şi contradictorii cu privire la guvernarea actuală.

Dacă voia să spună că AIE are şanse de a continua, dar cu condiţia renunţării la Plahotniuc, trebuia să o spună mai clar, mai hotărât şi mai argumentat. Vorbirea în parabole să o lase preoţilor, care se referă la cele veşnice şi care nu e potrivită politicienilor, cel puţin nu în contextul actual când problemele sunt foarte concrete.

Aceleaşi lucruri i le-ar fi putut incrimina Plahotniuc lui Filat, prin urmare este nevoie de mai multă explicitate când se discută pe asemenea subiecte. Dacă într-adevăr Plahotniuc este căutat de Interpol, Filat trebuia să o spună direct, nu să-l lase pe ministrul de Interne Dorin Recean să facă anunţul cu pricina şi care, de altfel, nu a clarificat nici de data aceasta informaţia demult vehiculată.

Or, că Plahotniuc a fost la un moment dat în vizorul Interpolului nu înseamnă că a fost găsit şi vinovat. Aşa cum s-a vorbit de dosare intentate lui Filat în România şi în Republica Moldova pe timpul comuniştilor: a fi bănuit nu înseamnă a fi găsit vinovat.

Cum se poate ieşi din impasul creat? Fără a pretinde că exprim neapărat o idee absolut originală, soluţia ar fi scoaterea din algoritmul partajărilor pe criterii partinice a instituţiilor de drept. Prin urmare, la Procuratură, CNA, CNI, Ministerul de Interne trebuie numite persoane din afara partidelor politice şi care să nu se supună unui sau altui lider de partid. Justiţia trebuie să se situeze deasupra tuturor intereselor meschine ale unor persoane, fie şi aflate în vârful piramidei puterii.

În plus, pentru credibilitate, PLDM trebuie să facă o reformă radicală la Serviciul Vamal, invitând eventual o misiune din partea UE care să monitorizeze situaţia şi să ofere soluţii. De ce nu, poate chiar să fie preluată experienţa altor state care au invitat vameşi occidentali. Nici SIS nu trebuie să facă parte din algoritmul partajărilor pe criterii politice (în cazul acestei instituţii, liderul liberal Mihai Ghimpu a ţinut morţiş să ne arate că el o „deţine“). Dacă va fi adoptată o asemenea strategie, partidele şi liderii din AIE mai o şansă, ultima, de a demonstra că sunt responsabili cu adevărat de soarta acestei ţări şi-i vor binele.