Doru Petruţi: „Oamenii nu cunosc ce înseamnă Uniunea Europeană, la fel cum nu ştiu ce e Uniunea Vamală”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Sociologul Doru Petruţi crede că foarte puţini dintre cetăţenii Republicii Moldova sunt mulţumiţi de activitatea guvernării, de locurile de muncă promise, de nivelul de trai şi de modul în care se dezvoltă economia.

Oamenii cred că principala problemă a Republicii Moldova este de natură economică şi socială, care ţine de bunăstarea populaţiei, salarii şi sărăcie. Doru Petruţi - statistician, sociolog şi director al Institutul de Marketing si Sondaje IMAS-INC din Chişinău - crede că principala problemă a populaţiei Republicii Moldova este corupţia.

Doru Petruţi spune că cetăţenii moldoveni simt mai ales problemele cu care intră în contact personal, dar asta nu înseamnă că percepţia lor este constituită exclusiv din realitatea existentă. Percepţiile definesc realitatea alături de ceea ce se vede la televizor, dar asta nu înseamnă că oamenii împărtăşesc neapărat acel punct de vedere, pentru că ei văd la televizor una, dar în realitate e alta: aceleaşi gropi din faţa blocului, aceleaşi probleme la grădiniţă, şcoală, salariul primit în plic, drepturile care nu li se respectă, justiţia care nu funcţionează ş.a.m.d. „Orice Guvern poate să-ţi spună oricât doreşte că în ţara noastră lucrurile stau foarte bine, ceea ce este un punct de vedere, dar dacă oamenii, prin experienţa lor directă, au o altă părere - este cu totul altceva. Dacă adevărul e la mijloc sau într-o parte sau alta, nu ştiu dacă ştie cineva sigur până la capăt”, spune Doru Petruţi.

Acordul de Asociere şi speranţele oamenilor

image

Potrivit lui Petruţi, după semnarea Acordului de Asociere cu UE populaţia a sperat că lucrurile vor merge mai bine imediat, dar semnarea documentului nu a însemnat că lucrurile s-au schimbat a doua zi. Au fost obţinute drepturi, însă până la utilizarea acestora, până la obţinerea profitului şi avantajului din aceste drepturi, mai este o cale destul de lungă. Într-adevăr, Republica Moldova poate vinde produse pe piaţa Uniunii Europene, dar asta încă nu înseamnă că produsele noastre pot concura pe piaţa de acolo. „Vorbim despre nişte pieţe mature, care au anumite obiceiuri, trasee, standarde de calitate, unde există o anumită psihologie a consumatorului. Nu ştiu dacă norvegianul o sa mănânce aşa de repede mere din Moldova, în primul rând pentru că nu a auzit de ţara asta şi nu ştiu cât de dispus va fi să încerce produse dintr-o ţară despre care nu are o reprezentare corectă şi nu ştie ce se întâmplă acolo. Sunt nişte avantaje care vor fi puse în valoare abia în anii care urmează”, crede sociologul.

Lupta geopolitică din regiune

Analizând percepţia publicului din Moldova în contextul tensiunilor din Ucraina, Doru Petruţi spune că sondajele de opinie arată că a crescut tot mai mult ponderea celor care vor sa fie şi cu estul, dar şi cu vestul. Acum doi-trei ani, procentul celor care vor să aibă relaţii bune atât cu ţările din vest, cât şi cu cele din est era de cinci la sută. Astăzi el depăşeşte 25 %. Populaţia ştie foarte puţin despre echilibrul real al intereselor dintre est şi vest, nivelul de informare pe tema asta este destul de scăzut şi funcţionează mai mult temerile decât o abordare constructivă a orientării externe, mai spune sociologul. „Lumea se fereşte să spună lucruri negative despre Rusia, chiar dacă Rusia nu oferă aici granturi şi nu face propriu-zis nimic. Da, Rusia oferă Republicii Moldova gaz, dar noi plătim acest gaz, nu îl luăm gratis, ba chiar plătim foarte mult pentru o mie de metri cubi. Nu cred că populaţia este foarte informată la capitolul acesta. În formarea unei viziuni a populaţiei noastre contează foarte mult discursurile liderilor politici. Dacă domnul Voronin zice ca e bine să mergem şi spre Uniunea Europeană, şi spre Uniunea Vamală, este un lucru, dar dacă zice să mergem numai spre Uniunea Vamală sau numai spre Uniunea Europeană - e altceva. La fel şi ceilalţi actori politici au capacitatea lor de influenţă. Dar cert este că lumea nu cunoaşte ce înseamnă Uniunea Europeană, contactele cu civilizaţia de acolo, aşa cum nu cunoaşte ce înseamnă Uniunea Vamală, care, practic, nici nu prea există”, a mai adăugat Doru Petruţi.

Factorii care determină orientarea politică

În ceea ce priveşte discursul principalilor actori politici, Doru Petruţi crede că acesta este principalul factor de influenţă a opiniei publice în Moldova. „Spre exemplu, domnul Iurie Leancă susţine un anumit tip de discurs şi acesta transmite o idee - că bunăstarea s-ar putea obţine dacă Republica Moldova ar continua drumul european. Contează foarte mult actorul politic, vectorul de comunicare, cât este el de credibil şi ideile pe care le vehiculează”.

Totuşi, Doru Petruţi crede că electoratul din Moldova s-a maturizat. „Populaţia este mai pregătită pentru noile alegeri decât cu patru sau cinci ani în urmă. Sunt ani în care oamenii au învăţat să fie mai critici şi mai puţin dispuşi să creadă în mesajul politicienilor. Aceşti ani au erodat capacitatea oamenilor şi dorinţa lor de a-şi reinvesti încrederea cu fiecare val de alegeri”.

Făcând trimitere la rezultatele sondajelor efectuate de IMAS, Doru Petruţi ne vorbeşte despre faptul că, în prezent, au încredere în partidele politice doar circa 20% din populaţie, iar nivelul de încredere în instituţiile statului este între 20 şi 25 la sută. Chiar dacă cota de credibilitate este foarte scăzută, acest lucru nu înseamnă că oamenii nu vor merge la vot. „Oamenii merg şi votează. Este al nu ştiu câtălea val de alegeri când lumea votează pe un fond de dezamăgire foarte mare. Dar încă îşi pun o oarecare speranţă”, spune Doru Petruţi.

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie rata de participare va fi asemănătoare celei de la ultimul scrutin, din anul 2010, crede Doru Petruţi. El spune că lucrurile încă nu sunt sigure în legătură cu numărul votanţilor din afara ţării - data trecută au fost peste 70 de secţii de vot care au adunat 4% din voturi. Procentul celor care vor vota peste hotare depinde foarte mult de numărul de secţii.

Problema transnistreană şi Găgăuzia

image

În opinia lui Doru Petruţi, problema transnistreană este acum în plan secund, în primul rând pentru că a avut o cu totul altă miză situaţia din Crimeea şi cea din estul Ucrainei. Percepţiile s-au schimbat foarte mult: dacă acţiunile Rusiei erau sprijinite la început de aproape două treimi din populaţie, astăzi suportul acesta a dispărut şi au mai rămas vreo 20 % de susţinători. Din cauza acestor evenimente majore şi de frica faţă de un război, tema transnistreană a căzut în plan secund şi oamenii au început să privească într-un context mai larg situaţia din Transnistria, care s-a conservat în aceşti patru-cinci ani, adaugă directorul IMAS.

„Situaţia din Găgăuzia este una foarte aparte. Populaţia de acolo are altă origine informaţională şi comportamentală şi se raportează foarte diferit faţă de restul populaţiei Republicii Moldova. Peste 80% din oamenii din autonomie se informează din ştiri care provin din spaţiul estic şi e normal să aibă alte opinii decât restul populaţiei. Totuşi, găgauzii au o pondere de doar patru la sută din totalul populaţiei şi nu sunt doar ei cetăţenii Republicii Moldova, de asta nu aş considera părerea găgăuzilor ca fiind reprezentativă pentru întreaga ţară, aşa cum nici părerea chişinăuienilor nu înseamnă părerea întregii ţări. Dar nu ştiu dacă problemele le creează Găgăuzia sau problemele sunt create de lipsa acţiunilor concrete în acel spaţiu. Atâta timp cât tu nu le oferi suficient şansa să vadă ştiri de la Chişinău, pentru ei este mult mai uşor să urmărească ştirile din Rusia”, afirmă Doru Petruţi.

Sociologul se referă şi la inacţiunile guvernărilor de la Chişinău în legătură cu situaţia din Găgăuzia. „La ce să te aştepţi atunci când nu faci nimic pentru a spori ponderea vorbitorilor de limbă română din regiune? Se ştie care e cota de notorietate şi popularitate a politicienilor de la Chişinău în Găgăuzia - lucrurile nu stau deloc bine. Adică, mie mi se pare destul de simplist să spui, pur şi simplu, că Găgăuzia este o problemă. Este una să-i sancţionezi pentru că nu au BAC-ul la română, dar ce faci tu, ca autoritate centrală, în sensul acesta? Dacă doar stăm şi constatăm care sunt opiniile lor, care, tehnic vorbind, sunt echivalente cu opiniile unui chişinăuian, ale unui bălţean sau ale oricărui alt locuitor, nu cred că se va schimba ceva”.

Orientarea politică şi mass-media

image

Analizând sondajele, Doru Petruţi nu vede o situaţie bună pentru mass-media din Republica Moldova. „Aproximativ unul din doi respondenţi au încredere în mass-media, numai că aici este un alt indicator care, de asemenea, nu trebuie tratat cu uşurinţă. 50 % încredere în mass-media nu înseamnă că oamenii cred orice sursă din presa moldovenească. Fiecare şi-a făcut sursele lui preferate, ştie cine e în spatele isntituţiei şi în spatele fiecărui trust”. În ceea ce priveşte nivelul de informare al populaţiei, directorul IMAS spune că depinde foarte mult de infrastructura şi canalele la care fiecare are acces. În spaţiul urban vorbim de cablu şi zeci de canale la care lumea are acces, dar în spaţiul rural situaţia este un pic diferită. În fiecare an se urmăreşte o creştere semnificativă a informaţiei care provine din mediul urban, unde ca internetul este prima sursă şi atinge deja peste 20-25 la sută, ceea ce constituie o evoluţie interesantă - ponderea internetului cu doar patru ani în urmă era de sub zece procente.

Oamenii şi poliţia reformată

Doru Petruţi spune că începutul reformei Ministerului Afacerilor Interne a adus elemente definitorii pentru care imaginea instituţiei poliţiei s-a îmbunătăţit, peste 35 % din oameni având încredere în aceasta. Apoi credibilitatea a scăzut. Evoluţia fluctuantă a încrederii populaţiei în MAI ţine foarte mult de agenda publică. Incidentele cu împuşcături, atacuri în plină stradă etc. sunt inevitabil motive care se răsfrâng asupra imaginii instituţiei şi credibilităţii acesteia. Iar atunci când sunt mai multe evenimente în care MAI apare ca o instituţie cu o vizibilitate constructivă, imaginea se redresează. De aceea, nu putem spune că imaginea lor ţine atât de mult de procesul de reformă, cât de agenda evenimentelor curente care face trimitere şi la această instituţie.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite