Dionis Cenuşă: UE arată altfel de condiţionalitate la deblocarea asistenţei financiare pentru Moldova

Moldova repetă exerciţiul de restabilire a asistenţei financiare europene la doar 4 ani de la prima suspendare, provocată de frauda din sistemul bancar, dezvăluită după alegerile parlamentare din 2014, scrie politologul Dionis Cenuşa într-un articol de analiză pentru Agenţia IPN.

El constată că în anul 2019 restabilirea accesului la finanţarea europeană a avut loc într-un tempou rapid, fără a fi setate careva (pre)condiţii.

În opinia lui Dionis Cenuşa, UE a făcut o evaluare politică a acţiunilor întreprinse de noua guvernare în primele circa 2 luni de mandat. Cu alte cuvinte, deblocarea asistenţei în 2019 se bazează mai mult pe credibilitatea şi intenţionalitatea Guvernului şi a majorităţii parlamentare, decât pe evaluarea unor rezultate definitive şi concrete, punctează Dionis Cenuşa.

UE a impus o serie de condiţionalităţi pentru Partidul Democrat la începutul lui 2016, ale căror evaluare era esenţială pentru a restabili asistenţa bugetară. În acelaşi timp, la reluarea sprijinului bugetar în 2019, UE nu a solicitat nicio condiţionalitate specifică de la coaliţia PSRM-ACUM, reiese din comparaţia făcută de politolog.

Dionis Cenuşa afirmă că, pe de o parte, condiţiile UE solicitate pentru deblocarea asistenţei în 2018 au fost adresate Partidului Democrat, suspectat de anularea rezultatelor alegerilor din Chişinău printr-o justiţie controlată. Pe de altă parte, instituirea guvernării în 2019 a avut loc prin eşuarea tentativei lui Vladimir Plahotniuc de a-şi perpetua puterea, subordonând Curtea Constituţională şi alte instituţii de stat, argumentează politologul.

Din aceste considerente, condiţionalitatea vizavi de asistenţa bugetară a UE pentru Moldova pare să-şi fi pierdut relevanţa, cel puţin temporar, odată cu înfrângerea regimului oligarhic, opinează Dionis Cenuşa.

Al doilea punct de diferenţiere, dezbătut de către politolog, constă în schimbarea de atitudine faţă de acţiunile guvernării în Moldova.

Pe perioada Partidului Democrat, instituţiile europene demonstrau o atitudine severă, ceea ce contrastează cu tratamentul prietenos şi neexigent faţă de guvernarea PSRM-ACUM. Lipsa de exigenţă din partea UE poate fi dedusă din acţiunile noilor autorităţi de la Chişinău considerate drept progres suficient pentru restabilirea asistenţei bugetare în 2019, comentează Dionis Cenuşa.

Nu în ultimul rând, mai scrie politologul, iese în evidenţă viteza cu care instituţiile europene au dezgheţat asistenţa bugetară în 2016 şi, respectiv, în 2019. El crede că datorită lipsei de condiţionalitate, motivată de o abordare euforică vizavi de guvernarea forţelor anti-oligarhice (blocul ACUM), UE a activat asistenţa sa financiară în mai puţin de 2 luni. În 2016, acelaşi proces a fost influenţat de o doză enormă de neîncredere faţă de Partidul Democrat, asociat cu furtul bancar, care a dus la deblocarea banilor doar după 10 luni de la stabilirea şi evaluarea gradului de îndeplinire a condiţiilor UE, explică Dionis Cenuşa.

Oricât de armonios ar fi dialogul UE-Moldova în prezent, condiţionalitatea face parte din mecanismul de acordare a oricărui tip de asistenţă financiară europeană. În mod inevitabil, condiţionalitatea va reveni în joc atunci când va fi pusă în dezbatere asistenţa macro-financiară, concluzionează politologul.