Dionis Cenuşă: Moldovenii tind să sancţioneze viziunile pro-UE din cauza antipatiei faţă de guvernare

FOTO IPN

Percepţiile cetăţenilor din Ucraina, Moldova şi Georgia asupra fenomenelor politice interne s-a reflectat în mod diferenţiat asupra simpatiilor faţă de UE, scrie expertul politic Dionis Cenuşă într-un articol analitic pentru Agenţia IPN.

El evidenţiază trei paradoxuri importante care explică cel mai bine cât de imprevizibilă poate fi opinia publică din cele trei ţări.

Primul paradox constă în faptul că cetăţenii din Moldova şi cei din Georgia conectează în mod diferit politica internă de cea externă. Astfel, pe fundalul crizelor din sistemul bancar şi cel politic (octombrie 2015-septembrie 2016), cetăţenii moldoveni au dat cele mai negative calificative direcţiei în care se mişcă ţara – 79-82%.

Dionis Cenuşă consideră că acelaşi negativism s-a extins asupra percepţiei faţă de aderarea la UE, care pentru prima dată a căzut sub nivelul vectorului pro-euroasiatic, care a variat între 42-45%, cu 7% deasupra UE în octombrie 2015.

O schimbare drastică a opiniei georgienilor faţă de guvernare în februarie 2015 nu a avut practic niciun impact asupra simpatiilor georgiene faţă de UE, opinează politologul. În opinia lui, stabilitatea simpatiilor proeuropene în rândul georgienilor se datorează slăbiciunii forţelor politice pro-ruse, care, în cazul Moldovei, controlează instituţia preşedinţiei (Igor Dodon) şi ar putea deveni cea mai numeroasă formaţiune politică după alegerile din februarie 2019.

De asemenea, Dionis Cenuşa argumentează că simpatiile proruse şi, respectiv, antipatiile eurosceptice pot penetra mai uşor spaţiul mediatic moldovenesc decât cel georgian.

Alt paradox analizat de politolog se referă la combinarea unui vector pro-european robust cu o predispunere de a întreţine relaţii pragmatice cu Rusia. El foloseşte exemplul Georgiei, în care voinţa populaţiei de a adera la UE este la fel de avansată ca şi dorinţa de a îmbunătăţi dialogul cu Rusia.

Pe de o parte, acest lucru denotă că relaţia cu UE nu exclude deschiderea faţă de Rusia. Pe de altă parte, Georgia, la fel ca şi Ucraina, a suferit în timpul recent de agresiunea rusă, soldată cu ruperea definitivă a teritoriilor separatiste, explică Dionis Cenuşa.

Demersul conciliator al guvernului ghidat de Bidzina Ivanishvili, începând cu 2012 şi, respectiv, poziţionarea controversată a noului preşedinte Salome Zurabisvhili vizavi de Rusia, ar putea menţine o percepţie dublă, contradictorie, faţă de Rusia – de agresor şi potenţial partener pragmatic, punctează politologul.

Impactul diferenţiat al sprijinului UE asupra opiniei publice reprezintă un ultim paradox, menţionat de către politolog. De această data poziţia georgienilor faţă de UE este la fel mai solidă decât în cazul ucrainenilor, evidenţiază Dionis Cenuşa.

Chiar dacă ucrainenii primesc susţinere constantă din partea instituţiilor europene, euro-optimismul lor este mai rezervat decât în Georgia, comentează politologul.