Deputaţii au adoptat o declaraţie privind dezacordul dizolvării Parlamentului Republicii Moldova DOCUMENT

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat vineri, 26 martie, o declaraţie privind dezacordul de dizolvare a Parlamentului. Autorii proiectului, Partidul Socialiştilor, au menţionat că scopul documentului respectiv este de a nu admite „declanşarea unei crize politice, economico-sociale şi instituţionale în Republica Moldova” prin dizolvarea Parlamentului.

Declaraţia a fost adoptată cu votul a 54 de deputaţi din fracţiunile PSRM, Pro Moldova şi „Platforma Pentru Moldova”. Documentul va fi transmis Preşedinţiei, în speranţa că Maia Sandu va lua în considerare opinia Parlamentului şi nu va merge la Curtea Constituţională pentru a constata circumstanţele de dizolvare a Legislativului, dar îl va desemna pe Vladimir Golovatiuc la funcţia de prim-ministru.

Autorii declaraţiei dau vina pe preşedintele Maia Sandu pentru criza politică din ţară şi imposibilitatea formării Guvernului. În acest sens, deputaţii consideră că nu au fost epuizate toate căile posibile de depăşire a crizei pentru a dizolva Parlamentul, în contextul în care există o majoritate parlamentară care este dispusă să învstească un Guvern.

Deputaţii din PAS, PDM şi Platforma DA au criticat documentul. Deputatul neafiliat Octavian Ţîcu şi deputaţii PAS au anunţat că pledează pentru dizolvarea Parlamentului şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate, subliniind că preşedintele Maia Sandu este în drept să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului. 

„Această declaraţie este o ruşine pentru acest Parlament care s-a discreditat”, a spus deputatul PAS Mihai Popşoi.

„Asistăm la un spectacol de prost gust. Nu vom participa la susţinerea acestei declaraţii. Aeastă declaraţie mai mult va dăuna. Rămânem de părerea că Moldova are nevoie de învestirea unui Guvern, dar nu cu orice preţ”, a afirmat Nicolae Ciubuc, deputat PDM.

Deputatul „Pro Moldova” Vladimir Cebotari consideră că nu au fost epuizate cele 90 de zile în care trebuia învestit Guvernul (o condiţie de dizolvare a Parlamentului) deoarece în decurs de 78 de zile „mingea s-a aflat pe terenul Preşedinţiei”, fără a oferi posibilitatea Parlamentului să învestească un Guvern. Mai exact, Cebotari se referă la faptul că Maia Sandu ar fi tergiversat procesul de învestire a Guvernului prin desemnarea întârziată a candidaţilor la funcţia de premier şi prin sesizările depuse la Curtea Constituţională.

Preşedintele Maia Sandu a invitat pentru ziua de vineri, 26 martie, partidele parlamentare la consultări pe tema dizolvării Parlamentului, ca urmare a imposibilităţii de a forma Guvernul pe durata a 90 de zile.

Potrivit unui comunicat emis de Preşedinţie, consultările se vor desfăşura în sensul art.85 alin.(1) din Constituţie, care prevede că „În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.”

Luând în considerare declaraţiile anterioare, dar şi tentativele de a declanşa alegeri parlamentare anticipate, cel mai probabil, după consultări, Maia Sandu va semna decretul de dizolvare a Parlamentului, asupra căruia, ulterior, trebuie să se expună Curtea Constituţională, care va stabili dacă există circumstanţe de dizolvare a Parlamentului ori nu.

Majoritatea parlamentară PSRM-ŞOR consideră că nu există temei de dizolvare a Parlamentului atât timp cât există o majoritate parlamentară care vrea să învestească un Guvern. De partea cealaltă, experţii care o simpatizează pe Maia Sandu, dar şi reprezentanţii PAS consideră că există circumstanţe de dizolvare a Parlamentului, odată ce au eşuat cele două tentative de învestire a Guvernului în timp de 90 de zile. 

Republica Moldova rămâne în continuare fără Guvern, după ce Guvernul Chicu a demisionat pe 23 decembrie 2020. Candidatul desemnat de preşedintele Maia Sandu la funcţia de prim-ministru, Igor Grosu, a venit joi, 25 martie, în faţa deputaţilor pentru a prezenta echipa guvernamentală şi programul de guvernare al Guvernului. Şedinţa Parlamentului nici nu a început bine, că deputaţii din majoritatea parlamentară PSRM-ŞOR au părăsit sala plenului, iar preşedintele Legislativului a închis şedinţa din lipsă de cvorum. Astfel, a eşuat cea de-a doua tentativă de a învesti un Guvern.

Vicepreşedintele Parlamentului, deputatul Platformei DA, Alexandru Slusari, a declarat că eşuarea învestirii Guvernului „este un circ regizat şi realizat de PSRM-ŞOR şi PAS. Potrivit lui, nici PAS, formaţiunea Maiei Sandu, nu a vrut să voteze pentru propriul Guvern, în speranţa de a provoca alegeri anticipate.

Liderul PDM, deputatul Pavel Filip, a lansat un atac dur la adresa Maiei Sandu şi a lui Igor Dodon după eşuarea învestirii Guvernului. Filip îi consideră pe cei doi principalii vinovaţi de criza politică din Moldova. 

Igor Dodon a reiterat că PSRM invită toate partidele la dialog pentru a găsi soluţii de depăşire a crizei politice. Liderul PSRM a menţionat că este gata să semneze un acord cu formaţiunile politice parlamentare privind data organizării alegerilor parlamentare anticipate, care ar urma să fie organizate după depăşirea crizei sanitare.

Dodon a menţionat că ambasadorul Moldovei la Moscova, Vladimir Golovatiuc, rămâne candidatul majorităţii parlamentare pentru funcţia de prim-ministru.

Ministrul Justiţiie în exerciţiu, Fadei Nagacevschi, susţine că Parlamentul nu va putea fi dizolvat, deşi aparent există circumstanţe de dizolvare, precum eşuarea a două tentative de învestire a unui Guvern şi depăşirea termenului de 90 de zile în care Guvernul putea fi învestit.