Viorica Dăncilă a reconfirmat sprijinul României pentru modernizarea Republicii Moldova, în cadrul primei sale vizite oficiale întreprinse în calitate de prim-ministru.

Ea l-a asigurat pe omologul său moldovean că indiferent de frământările politice de la Bucureşti, România rămâne cel mai consecvent susţinător al Moldovei, statul român va continua să investească în modernizarea Moldovei, iar relaţia dintre cele două state va rămâne una specială. La rândul său, premierul moldovean Pavel Filip a mulţumit României pentru că „a ajutat Moldova atunci când i-a fost cel mai greu“.

Şedinţă comună a guvernelor

„Relaţiile dintre Republica Moldova şi România sunt excelente. Am convenit că în curând vom avea o şedinţă comună a guvernelor şi am propus ca această şedinţă să aibă loc la Chişinău“, a menţionat Pavel Filip.

„I-am spus domnului prim-ministru Filip că România doreşte să-şi sporească investiţiile în Republica Moldova. Am discutat şi despre continuarea procesului de reforme asumat de guvernul Republicii Moldova, am asigurat că România va continua să susţină Moldova în acest sens, inclusiv prin schimb intens de expertiză“, a spus Dăncilă. Ea a adăugat că obiectivul strategic al autorităţilor de la Bucureşti este racordarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi, implicit, la România, iar aceasta se va face prin proiecte economice, energetice şi instituţionale.

Interpretarea concluziilor Consiliului UE

Iar şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, a vorbit despre Moldova, într-un interviu pentru „Radio România“ în numele Comisiei Europene. El a spus că în luna aprilie Comisia Europeană va transfera Republicii Moldova o serie de fonduri pentru a asigura macrostabilitatea economică a ţării. El a precizat că acest lucru este posibil datorită reformelor implementate de guvernul de la Chişinău.

Meleşcanu laudă reformele Guvernului de la Chişinău şi promite bani europeni la o zi după ce Consiliul Afacerilor Externe al UE a formulat o listă de concluzii critice la adresa Guvernului moldovean. Bruxellesul le-a reproşat autorităţilor moldovene faptul că au sfidat „unele recomandări-cheie“ ale Comisiei de la Veneţia şi OSCE atunci când au decis trecerea la sistemul electoral mixt. Din această cauză, Consiliul susţine că următoarele alegeri trebuie „monitorizate atent şi îndeaproape“, pentru a nu fi pusă în pericol democraţia. De asemenea, Consiliul Afacerilor Externe al UE cere Chişinăului „rezultate concrete în lupta contra corupţiei“ şi menţionează că această luptă ar trebui însoţită de o reformă amănunţită a sistemului judiciar, inclusiv a serviciului de urmărire penală. Acest proces de reformă, potrivit UE, trebuie să includă investigaţii şi urmărirea penală a tuturor persoanelor implicate în frauda bancară din 2014.

Şi înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini, a declarat că debursarea primei tranşe din asistenţa financiară pentru Moldova va fi decisă după o evaluare a îndeplinirii condiţiilor de politică economică din memorandumul de înţelegere şi a condiţiilor politice.

Siegfried Mureşan: „Banii vor veni când guvernarea va lucra pentru oameni“

Iar vicepreşedintele Comisiei pentru bugete din cadrul Parlamentului European, Siegfried Mureşan, a declarant că „Asistenţa macrofinanciară a UE pentru Moldova nu poate fi acordată până când autorităţile din Republica Moldova nu vor dovedi că lucrează doar în interesul cetăţenilor“. Potrivit lui, concluziile formulate luni de Consiliul Afacerilor Externe al UE arată că „Moldova mai are mulţi paşi de făcut pentru a beneficia de asistenţa macrofinanciară din partea UE“: „Există condiţionalităţi tehnice şi politice foarte clare pentru ca prima tranşă din aceşti bani să fie eliberată. Ele ţin de respectarea statului de drept, combaterea corupţiei şi mai ales, de punerea în acord a legislaţiei electorale cu recomandările Comisiei de la Veneţia. Republica Moldova trebuie să îndeplinească aceste condiţionalităţi, altfel banii nu vor putea fi acordaţi“, a comentat eurodeputatul.

Surprinzător, premierul Pavel Filip a scris într-o postare pe Facebook că aceste concluzii ale Consiliului UE „marchează doi ani de reforme profunde“. Asta în timp ce liderii opoziţiei pro-europene, Maia Sandu şi Andrei Năstase, spun că, de fapt, prin acele concluzii UE a avertizat dur guvernarea de la Chişinău, spulberând definitiv „majoritatea miturilor cu care guvernarea Plahotniuc-Filip manipulează cetăţenii Republicii Moldova despre aşa numitele reforme în beneficiul oamenilor“.

Vitalie Călugăreanu - Deutsche Welle