„Mitingul comuniştilor a confirmat că societatea moldovenească este profund divizată“. Cum comentează analiştii protestul de sâmbătă

Simpatizanţii PCRM au fluturat steaguri roşii, albe şi bicolore, nu şi drapelul de stat Foto: Tudor Iovu

Opoziţia a scos, sâmbătă, în centrul Capitalei mii de adepţi ai integrării euroasiatice. Deşi au fost mai puţini decât pro-europenii adunaţi pe 3 noiembrie, experţii atrag atenţia că Partidul Comuniştilor are încă un cuvânt greu de spus pe eşichierul politic.

Peste 40.000 de susţinători ai opoziţiei, potrivit organizatorilor, sau circa 7.000 de persoane, potrivit poliţiei, au protestat sâmbătă în Piaţa Marii Adunări Naţionale, cerând demisia guvernării, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală şi apropierea de Rusia. Unii observatori au comparat imediat acţiunea cu mitingul pro-Europa, organizat de partidele de la putere pe 3 noiembrie, şi au tras concluzia că „revoluţia de catifea“ promisă de comunişti a eşuat lamentabil.

„Au fost plătiţi de Moscova!“ Partidele parlamentare susţin că marşul comuniştilor a fost un eşec

„Concluzia zilei este una importantă: cea mai mare forţă antieuropeană, de opoziţie, nu are potenţialul de a produce o cădere a Guvernului, prin mitinguri şi revoluţii. Astfel, drumul spre parafarea acordurilor de asociere şi liber schimb la Vilnius este deschis“, a scris pe blogul său analistul Roman Mihăeş.

Comuniştii, capabili să mobilizeze masele

Alţi lideri de opinie spun însă că guvernarea pro-europeană n-ar trebui să se culce pe lauri pentru că Partidul Comuniştilor rămâne un adversar de temut.

„Protestul comuniştilor nu mi s-a părut o replică jalnică la cel din 3 noiembrie. Sigur, nu au putut aduna o mulţime la fel de mare ca şi puterea, dar şi steagurile au fost altele. Atunci mulţi au ieşit în piaţă nu atât de dragul puterii, ci pentru că rezonează cu integrarea europeană, ca orizont al prosperităţii şi libertăţii. Cele câteva mii bune de manifestanţi aduşi de opoziţie ar trebui să-i pună pe gânduri pe guvernanţi. Numărul mare al protestatarilor a confirmat că societatea moldovenească este încă profund divizată“, atrage atenţia publicistul Vitalie Ciobanu.

„Eşecul comunist“ prevestitor de rele

„Eu am fost la ambele mitinguri. E adevărat, cel din 3 noiembrie a fost mai impunător, poate, cel mai mare din ultimii 20 de ani. Marşul comuniştilor a reprezentat 60-65% din această manifestaţie, dar să nu uităm că PCRM nu are resursele administrative şi mediatice ale puterii. Arătaţi-mi un alt partid care ar aduce singur atâţia protestatari şi ar organiza o astfel de acţiune, fără ciocniri şi derapaje“, spune şi politologul Bogdan Ţîrdea.

Mesaj pentru europeni

Comentatorul susţine că, deşi n-au dat jos guvernarea, comuniştii şi-au atins un alt scop: le-au arătat oficialilor europeni că 50% din populaţie nu-şi doreşte integrarea europeană, că în Republica Moldova nu există un consens naţional, precum în toate statele care au aderat anterior la UE.

„Acest lucru îi îngrijorează pe europeni, pentru că se investesc miliarde de euro, iar impactul este încă foarte mic. După ce au avut reacţii dure din partea europenilor, guvernanţii au pornit aceste campanii de informare. Ele sunt necesare, dar pot fi ridicole, dacă nu se pliază pe reforme profunde în justiţie şi campanii de combatere a corupţiei“, crede Bogdan Ţîrdea.

Mişcări pre-electorale

Protestele şi moţiunile de cenzură iniţiate de opoziţie pornesc, totodată, numărătoarea inversă pentru alegerile parlamentare din 2014, mai sugerează analiştii „Chiar dacă înţeleg că nu vor demite guvernarea, comuniştii o vor hărţui ca s-o slăbească, pentru că vor să câştige alegerile, cum e şi firesc. Le-am recomandat să stea acasă, pentru că guvernarea face totul ca ei să câştige. Nu cred că PCRM este atât de puternic, pe cât de prost guvernează ţara coaliţia“, apreciază Arcadie Barbăroşie, directorul executiv al Institutului de Politici Publice.

Sondajele de opinie arată că, în cei patru ani de opoziţie, PCRM a reuşit să se menţină pe poziţia de lider şi să-şi păstreze electoratul. „PCRM are un nucleu dur, care, şi în cele mai grele momente, nu a coborât sub 25%. Sunt oameni care le împărtăşesc ideologia politică, orientarea pro-Est, nostalgia pentru timpurile bune, magia termenului «comunism»“, precizează specialistul.  

Guvernarea e de vină

Pe de altă parte, antrenaţi în lupte şi scandaluri interne, aliaţii de la putere au glisat în sondaje pe o scală destul de largă. „Electoratului nostru nu-i place când guvernanţii se ceartă. S-au obişnuit să-i vadă ca pe nişte taţi ai naţiunii, judecători supremi, care ştiu tot şi pot orice şi sunt dezamăgiţi că liderii alianţei se confruntă şi se învinuiesc reciproc de furturi şi de corupţie. Un alt factor este că cetăţenii nu au resimţit îmbunătăţirea calităţii vieţii în aceşti patru ani“, mai spune Arcadie Barbăroşie.

„Problemele trebuie căutate în coaliţia de guvernare: trenarea reformelor, promovarea unor soluţii de sorginte neoliberală în economie şi în domeniul social (reducerea numărului de şcoli, majorarea impozitelor ş.a.), declaraţii tăioase la adresa Federaţiei Ruse, hărţuirea şi excluderea opoziţiei din toate structurile puterii au dus la crearea imaginii de martir a PCRM şi la radicalizarea electoratului“, afirmă şi Bogdan Ţîrdea.

Mai mult, aceleaşi sondaje arată că o bună parte din populaţie îl vrea, din nou, pe liderul PCRM în fruntea ţării. „Demisia lui Marian Lupu, dar mai ales a lui Vlad Filat, a dus la decapitarea alianţei şi la prăbuşirea ratingului lor, iar Vladimir Voronin a rămas singurul lider politic cu rating naţional. În situaţie de criză economică, instabilitate politică, creşterea corupţiei şi criminalităţii, indiferent de ţară şi cultură, electoratul vrea o mână de fier la conducere. Generalul sovietic Voronin, dur, dar, totodată, cald, cu un simţ al umorului popular, se pliază pe aceste aşteptări“, explică analistul.   

„Trebuie să-şi recâştige credibilitatea“

Potrivit experţilor, atâta timp cât moldovenii încă balansează între Est şi Vest, iar electoratul comuniştilor este stabil, guvernanţilor nu le rămâne decât să-şi recâştige alegătorii şi să-i atragă de partea lor pe indecişi.  
„Crizele politice, demascările reciproce, privatizările frauduloase, toate acele evenimente care au zguduit coaliţia au lăsat amprente nefaste în societate, iar în politică percepţiile contează. În anul care a rămas, actuala putere are de muncit serios pentru a-şi redobândi credibilitatea, pentru a-i convinge mai ales pe indecişi să facă abstracţie de imperfecţiunile umane ale guvernanţilor şi să voteze nu atât puterea, cât orientarea sa pro-europeană. Echipele de PR ale partidelor ar trebui să le explice oamenilor că e nevoie de răgaz şi că schimbările nu se produc peste noapte. Încrederea se pierde uşor, dar se recâştigă foarte greu“, conchide scriitorul Vitalie Ciobanu.

Susţinuţi de minorităţi

Potrivit Barometrului de Opinie Publică (BOP), majoritatea etnicilor ruşi (67,8%), ucraineni (53,5%) şi alte minorităţi (38%) ar vota cu PCRM. Contrar stereotipurilor, alegătorii comuniştilor nu sunt doar vârstnicii. „A crescut în paralel o generaţie de tineri rusofoni pentru care nu contează atât steagul roşu al PCRM, cât orientarea sa pro-Estică“, explică Vitalie Ciobanu.