Cum au fost posibile atacurile raider asupra unor bănci?

Ştirea principală a săptămânii trecute a fost cea legată de atacurile raider asupra unor bănci moldovene. Pentru publicul larg a fost o noutate, pentru unii politicieni însă era o informaţie mai veche. Premierul Filat, de exemplu, a mărturisit pe 5 septembrie, în cadrul unui briefing, că ştia despre aceste chestiuni din 29 iulie 2011, fiind informat în acest sens de către preşedintele Moldova-Agroindbank, Natalia Vrabie.

Ce s-a întâmplat, de fapt, şi când? Ceea ce a luat denumirea de atacuri raider asupra unor bănci importante din Republica Moldova au fost procedee des uzitate în anii 1990 pe timpul „acumulării iniţiale a capitalului".

Anul trecut, fraţii Ţopa l-au acuzat pe Vladimir Plahotniuc, vicepreşedinte al PD şi prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de astfel de operaţiuni în perioada guvernării neocomuniste din anii 2001-2009. Cazul cel mai recent datează din iulie-sfârşitul lunii august. Drept urmare, acţionari a patru bănci şi două companii de asigurări importante din Moldova au fost deposedaţi de acţiuni în valoare de milioane de euro.

Pe termen mediu şi lung, este compromis astfel sistemul financiar moldovean şi sunt descurajaţi oamenii de afaceri occidentali de a mai investi în Moldova. Pe termen scurt, e vorba de un atac împotriva Alianţei pentru Integrare Europeană.

La moment situaţia este sub control şi organele statului, mai ales Guvernul, promit restabilirea în drepturi a acţionarilor jefuiţi prin intermediul acestor şmecherii, fiind vorba mai ales de cei câţiva investitori olandezi şi sloveni care au pierdut 27,5 % din acţiunile pe care le deţineau la Moldova-Agroindbank.

Chestiunea de bază este cine a fost autorul sau autorii acestor atacuri de raider şi cum a fost posibil aşa ceva? Prima versiune vehiculată este cea potrivit căreia acţiunile ilicite ar fi fost patronate de anumiţi lideri politici, sugerându-se că ar fi vorba de Vlad Plahotniuc.

Versiunea respectivă este alimentată de trecutul mai mult decât dubios al acestuia, dar şi de faptul că banca la care este preşedinte al Consiliului de Administrare - Victoriabank - a fost afectată cel mai puţin de aceste atacuri (5% din acţiuni).

Reticenţa cu care Lupu şi Plahotniuc au întâmpinat ideea liberal-democraţilor, susţinuţi ulterior de comunişti, de a convoca o şedinţă specială a Legislativului pentru a dezbate chestiunea atacurilor de raider au fost alte argumente invocate în defavoarea democraţilor.

A doua versiune face trimitere la persoane din Republica Moldova care au acţionat în conivenţă cu anumite grupări din Rusia. Nicio versiune, nici alta nu este deocamdată confirmată de probe concludente. Personal înclin spre a doua versiune. Or, Vlad Plahotniuc pare a fi mai puţin cointeresat în subminarea AIE, întrucât astfel îşi poate promova în continuare interesele, fără a avea şi o responsabilitate directă în actul guvernării.

Deşi Comisia Naţională a Pieţiei Financiare a adoptat decizii în regim ad-hoc, judecătoria Bender, cu sediul la Căuşeni, le-a neglijat. La mijloc deci e faptul că sistemul judiciar din Republica Moldova e viciat în profunzime.