Cristian Ghinea: Ruşii şi-au dat arama pe faţă, spunând deschis că de opţiunile politice depind şi contractele de import a gazelor

Comisarul european pentru extindere Stefan Füle, împreună cu preşedintele Nicolae Timofti şi premierul Iurie Leancă la Chişinău  FOTO: DUMITRU GONCEAR

Conducerea ţării a avut ieri reacţii la ameninţările vicepremierului rus Dmitri Rogozin. La unison, şeful statului Nicolae Timofti, preşedintele Parlamentului Igor Corman şi premierul Iurie Leancă spun că interesul nostru e să ne integrăm în Uniunea Europeană şi nimeni nu ne poate forţa să renunţăm la acest deziderat.

Preşedintele ţării a fost primul care a ieşit ieri la rampă, susţinând că, indiferent de orice declaraţii ale ruşilor, Republica Moldova nu-şi va schimba cursul. „Noi avem un program de integrare europeană pe care îl vom realiza. Oamenii trebuie să înţeleagă că nu trebuie să trăiască permanent sub presiunea ameninţărilor“, a accentuat şeful statului.

De aceeaşi părere este şi preşedintele Parlamentului Igor Corman, care spune că „trebuie să facem abstracţie de astfel de ieşiri ale lui Rogozin“. „Să facem distincţie între retorica (n.r. - cuiva) şi interesul nostru mai bine ne concentrăm pe constructivism“, a declarat oficialul. Şi premierul Iurie Leancă a spus că Republica Moldova nu-şi va schimba politica externă. „Nu cred că este în interesul Rusiei să aplice măsuri de presiune. Indiferent de situaţie, decizia noastră nu se va schimba, doar pot suferi legăturile noastre istorice. Este scenariul pe care noi nu îl dorim“, a declarat Leancă pentru ziarul „Economist“.

BALTICII ŞI NORDICII, SOLIDARI CU NOI

La câteva ore după plecare vicepremierului rus Dmitri Rogozin din Republica Moldova, miniştrii de externe ai Ţărilor Nordice şi Baltice au reacţionat. „Orice ameninţare economică sau presiune politică făcute împotriva partenerilor din Est, pentru aspiraţiile lor europene şi angajamentele faţă de UE, sunt inacceptabile. Ţările au dreptul de a alege singure ceea ce este mai bine pentru viitorul lor“, se arată într-un comunicat semnat de reprezentanţii celor opt ţări, potrivit portalului lithuaniatribune.com. Totodată, şefii diplomaţilor ale celor opt state au menţionat că ultimele mesaje oficialilor de la Moscova nu sunt altceva decât „presiune politică“. „Anterior am auzit declaraţii despre Ucraina, iar acum au existat avertismente similare şi la adresa Republicii Moldova. Toate aceste afirmaţii au ca scop trezirea emoţiilor pentru a le îndepărta de luarea deciziilor“, a declarat Linas Linkevicius, ministrul de Externe al Lituaniei.

În acelaşi context, oficialii din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia, Letonia, Lituania şi Estonia au declarat că susţin semnarea Acordului de Asociere dintre UE şi Ucraina, în noiembrie, şi că la Summitul de la Vilnius ar trebui să fie demarate acorduri relevante cu Republica Moldova, Georgia şi Armenia.

BRUXELLES: AVERTIZĂRILE RUSIEI SUNT NEJUSTIFICATE

La Bruxelles, ameninţările Federaţiei Ruse se văd altfel. „Acordul de asociere nu-i împiedică pe partenerii noştri să dezvolte relaţii constructive cu vecinii lor. Acordul nu va fi semnat în detrimentul relaţiilor dintre Moldova şi Rusia sau a altor vecini. Credem că acesta ar putea aduce beneficii tuturor părţilor. Acordul de Asociere va crea oportunităţi de dezvoltare economică, de care ar putea beneficia şi vecinii Republicii Moldova, precum şi cei din zona de liber schimb a CSI“, a declarat pentru „Adevărul“ Peter Stano, purtătorul de cuvânt al Comisarului European pentru Extindere Stefan Füle.

UE este pregătită să ofere asistenţă atât cât va fi nevoie pentru a facilita această tranziţie şi pentru a o transforma într-un succes pentru Republica Moldova şi regiunea transnistreană . Peter Stano, purtătorul de cuvânt al Comisarului European pentru Extindere

Nu ar trebui să fie îngrijorări nici în ceea ce priveşte relaţiile comerciale dintre Moldova şi Rusia. „Anumite cercuri din Rusia susţin că produsele de înaltă calitate din UE vor pătrunde pe piaţa Republicii Moldova, eliminând produsele moldoveneşti, pentru ca mai apoi acestea să inunde şi piaţa rusă. Astfel de presupuneri se bazează pe supoziţia că ar putea avea loc o substituţie între importurile UE în Moldova şi exporturile din Moldova spre Rusia, fapt care este puţin probabil“, a explicat Peter Stano.

AVANTAJE ŞI PENTRU TRANSNISTRIA

În ce priveşte Transnistria, el spune că acestă regiune poate beneficia în continuare de Preferinţele Comerciale Autonome până în 2015, „care oferă posibilitatea pregătirii pentru participarea la Zona de Liber Schimb“. „Acest lucru ar putea aduce regiunii creşterea economică necesară atenuării consecinţelor izolării de durată. UE este pregătită să ofere asistenţă atât cât va fi nevoie pentru a facilita această tranziţie şi pentru a o transforma într-un succes pentru Republica Moldova şi regiunea transnistreană“, a mai răspuns purtătorul de cuvânt al Comisarului European pentru Extindere.

RUSIA ŞI-A DAT ARAMA PE FAŢĂ

Directorul Centrului Român de Politici Europene, Critian Ghinea, spune că, prin ameninţările făcute la adresa Republicii Moldova, Rusia şi-a dat arama pe faţă. „Moscova spune mereu că este în relaţii strict comerciale, unde vorbim de preţuri de piaţă, că nu dă indicaţii politice. Tot oficialii ruşi fac declaraţii care leagă opţiunile politice de contractele de import a gazelor. Este o recunoaştere a faptului că aceste contacte sunt politizate“, susţine Cristian Ghinea.

Expertul sugerează că Moldova ar trebui să fie inclusă în ancheta Comisiei Europene în dosarul Gazprom. „Chiar dacă nu este membru UE, Moldova este membru a comunităţii energetice europene şi iată este un stat supus unor presiuni politice“, explică Ghinea. Specialistul spune că autorităţile de la Chişinău nu ar trebui să se înscrie într-un război al declaraţiilor, ci să-şi ducă la capăt planurile care există deja. Totodată, Cristian Ghinea crede că UE ar trebui să vină cu o declaraţie oficială de sprijin.

Kievul:  Rusia trebuie să accepte realitatea

Reacţie au avut şi vecinii noştri din Est, care speră să semneze în noiembrie Acordul de Asociere la UE. „După semnarea Acordului, Ucraina va crea o zonă de liber schimb cu UE – lucru care trebuie să fie acceptat ca o realitate. Este pur şi simplu inutil să construieşti un gard folosind bariere artificiale pentru a te proteja de schimbări“, a declarat Mikola Azarov, premierul Ucrainei, citat de euobserver.com.