Corupţia, stavila din calea visului european al Republicii Moldova
0
Rezultatele pozitive pe care Republica Moldova le-a obţinut în ultimii ani în cadrul Parteneriatului Estic şi care implicit au dus la parafarea Acordului de Asociere şi Liber Schimb cu UE sunt pe cale să fie spulberate de problema corupţiei generalizate şi de incapacitatea cabinetului minoritar condus de Chiril Gaburici, de a prezenta soluţii concrete pe această temă Bruxellesului.
Pe de altă parte, oficialii UE vor garanţii ferme de la politicienii moldavi că banii europeni destinaţi modernizării instituţiilor Republicii Moldova nu vor fi „sifonaţi” atâta timp cât corupţia nu este combătută prin măsuri ferme şi justiţia nu este independentă. În momentul de faţă, coaliţia PLDM-PDM-PCRM nu are cuprinsă în proiectul de guvernare o strategie clară de combatere a corupţiei, lucru care pune într-o lumină proastă credibilitatea Chişinăului în contextul războiului din Estul Ucrainei.
„Moldova a realizat mai puţine decât în anii precedenţi. Dacă nu va fi nici un progres, atunci nu va fi nici o tranşă de bani. Ultima dată, noi am tăiat 1,8 milioane de euro, iar aceşti bani nu pot fi recuperaţi. Nu este responsabilitatea mea să spun ce să facă autorităţile din Moldova, dar ştiu că acestea trebuie să acţioneze eficient şi rapid”, a declarat reprezentantul Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, cu ocazia prezentării raportului privind progresul Republicii Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate în anul 2014. Potrivit înaltului reprezentant al UE la Chişinău, Republica Moldova înregistrează restanţe serioase în 3 probleme majore: reformarea Justiţiei, combaterea corupţiei şi soluţionarea conflictului îngheţat transnistrean. În acest context, raportul prezentat de Pirkka Tapiola este un semnal de alarmă pentru coaliţia PLDM-PDM-PCRM care asigură susţinerea cabinetului minoritar Gaburici, să accelereze apropierea de UE şi implicit să utilizeze banii europeni în modernizarea statului moldovean sau să stagneze în procesul de apropiere de UE pentru Rusia putinistă. „Noi vrem să ne asigurăm că există stransparenţă şi că banii europeni ajung la destinaţie şi nu vor merge direct în buzunarele celor care au cauzat probleme în sistemul bancar. Dacă nu vor fi vizibile reformele nu vor mai fi tranşe de bani acordate pentru acestea”, a adăugat înaltul oficial UE. Stagnarea reformelor asumate de oficialităţile Republicii Moldova împreună cu reprezentanţii UE în ultimul an reprezintă o cauză directă a instabilităţii politice de la Chişinău care demonstrează încă odată faptul că partidele pro-europene au fost incapabile să continue să guverneze fără sprijinul tacit al PCRM, pe fondul sporirii influenţei Federaţiei Ruse în regiune, culminând cu câştigarea alegerilor pentru funcţia de başkan al Găgăuziei de către omul Kremlinului independenta socialist-comunistă Irina Vlah.
O altă problemă pentru partidele pro europene de la Chişinău o reprezintă situaţia precară a economiei moldoveneşti aflate sub incidenţa blocării exporturilor de fructe şi vinuri pe piaţa rusă de către Kremlin, din urmă cu aproximativ doi ani iar banii europeni ar reprezenta unica soluţie de subzistenţă. În faţa acestor probleme, liderii PLDM şi ai PDM par a nu avea o reacţie pe măsură ca urmare al implicării acestora în afacerile de corupţie de la BEM şi de la Aeroportul Internaţional Chişinău, care au fost ţinute sub preş. În fapt, Chişinăul este obligat să urmeze exemplul Bucureştiului în lupta cu corupţia şi să “trimită peştii mari la puşcărie”, pentru a se bucura de sprijinul constant al Bruxellesului în contextul acutizării conflictului din Ucraina şi implicit al presiunii ruseşti din regiune.
Corupţia din sistemul bancar moldovenesc pune în gardă Bruxellesul
„Nu pot să explic cum poţi să furi o sumă atât de mare dintr-o ţară atât de mică. Autorităţile trebuie să vadă cum pot recupera aceşti bani şi să nu permită repetarea acestei situaţii. Problema trebuie soluţionată în timpul cel mai apropiat, fără a mai fi tărăgănată. Oamenii trebuie să ştie ce se întâmplă cu banii lor, unde ajung ei şi de cine sunt luaţi”, a adăugat şeful delegaţiei UE la Chişinău.
În acest sens, modul cum clasa politică moldavă a înţeles să treacă la secret raportul de anchetă în cazul scandalurilor de corupţie de la BEM şi Aeroportul Internaţional Chişinău demonstrează că nu intenţionează să lase libertate Justiţiei şi nici să dea mână liberă organismelor competente în problema corupţiei: Centrului Naţional Anticorupţie(CAN,n.a) şi Comisiei Naţionale de Integritate(CNI, n.a). Fără o strategie asumată de către liderii partidelor de la guvernare, Republica Moldova va şubrezi treptat, ca urmare a stopării banilor europeni iar Federaţia Rusă va profita din plin prin cele doua capete de pod: Transnistria şi Găgăuzia şi prin “cozile de topor”: Dodon, Usatâi, etc. „Suntem foarte îngrijoraţi de problemele care au apărut în sectorul bancar din Republica Moldova, în special cele de la BEM, Banca Sociala şi Unibank. Este bine că autorităţile au prezentat un raport asupra acestei situaţii, însă ar trebui să fie prezentată o investigaţie adevărată în acest sens”, a subliniat Tapiola. La rândul său, analistul economic, Vitalie Rapcea declara în toamnă că proiectele pe care Republica Moldova le face cu bani europeni sunt sifonate de grupări mafiote şi acest lucru pune sub lupă credibilitatea oficialităţilor de la Chişinău în faţa UE. „În momentul în care fac proiecte în RM şi acestea sunt, eventual, utilizate cu scopul de a spăla banii pentru nişte grupări mafiote sau nişte oligarhi, aceasta duce la diminuarea credibilităţii plătitorului de taxe din Uniunea Europeană. Atâta timp cât nu va funcţiona mecanismul statului de drept, cât instituţiile vor fi aservite din punct de vedere politic şi nu numai, atâta timp nu putem vorbi despre un mod curat şi adecvat de utilizare a banilor publici europeni care vin în RM”, a arătat Vitalie Rapcea. La rândul său, The World Justice Project sublinia anul trecut faptul că Republica Moldova ocupa locul 88 din 99 de ţări la capitolul luptă împotriva corupţiei în timp ce UE micşorase a doua tranşă din banii cuveniţi modernizării statului moldav pentru că nu se reformase Procuratura şi nici nu se prezentase un plan de combatere al corupţiei. Pentru continuarea visului european al Republicii Moldova, clasa politică este obligată să ajungă la un consens în legătură cu elaborarea unei noi constituţii mai apropiate de valorile euro-atlantiste şi implicit să îşi dorească să construiască un stat de drept cu o Justiţie liberă de presiuni politice. Şi în acest sens, ar putea fi folosit exemplul României unde DNA-ul prin arestările pe care le face demonstrează ca vremea hoţiei în politica dâmboviţeană se apropie de sfârşit. Până la finalizarea acestora probleme structurale rămâne o întrebare: “Cine plăteşte? Politicienii sau moldoveanul de rând?”.
Se încarcă comentariile...
