Consilierul lui Klaus Iohannis pentru politică externă vine la Chişinău în contextul crizei politice din R. Moldova

Consilierul preşedintelui României pentru politică externă, Bogdan Aurescu, va efectua vineri, 14 iunie, o vizită de lucru la Chişinău, în contextul evoluţiilor politice recente din Republica Moldova.

Delegaţia condusă de consilierul lui Klaus Iohannis, din care fac parte şi Dan Neculăescu, secretar de stat pentru relaţii cu vecinătatea estică şi relaţii multilaterale la nivel global în cadrul Ministerului Afacerilor Externe român, şi Daniel Ioniţă, ambasadorul României în Republica Moldova, va avea întâlniri cu forţele parlamentare şi politice implicate în criza în curs din Republica Moldova, cu care va fi discutat contextul politic al crizei.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Preşedinţia României, în conformitate cu Poziţia României privind situaţia politică din Republica Moldova, exprimată la data de 11 iunie, va fi reiterat apelul României la calm, reţinere şi dialog, necesare stabilităţii Republicii Moldova, şi la continuarea parcursului său european.

„România, ca partener strategic al Republicii Moldova, consideră necesară o soluţionare cât mai rapidă a crizei pe cale paşnică, în conformitate cu valorile şi principiile Uniunii Europene, inclusiv ale statului de drept, precum şi cu opţiunile exprimate prin vot de cetăţeni la alegerile parlamentare din februarie 2019”, se spune în document.

Amintim că liderii Blocului ACUM, Maia Sandu şi Andrei Năstase, PSRM şi Igor Dodon au chemat cetăţenii din toate colţurile ţării să iasă în stradă la un „marş al poporului” duminică, ora 11.00, în faţa Parlamentului. Acţiunea este menită să-l determine pe liderul PDM, Vlad Plahotniuc, să elibereze instituţiile statului pentru ca acestea să poată fi ocupate de Guvernul Maiei Sandu.

Atât PSRM, cât şi ACUM au anunţat ca nu mai există cale întoarsă, că Vlad Plahotniuc trebuie să plece, iar Guvernul Maia Sandu să-şi exercite pe deplin atribuţiile.

Curtea Constituţională a dizolvat Parlamentul Republicii Moldova. Preşedintele interimar, Pavel Filip, a semnat decretul privind stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate - 6 septembrie 2019. La scurt timp, preşedintele Igor Dodon a semnat un decret de anulare a decretului semnat de Pavel Filip, pe motiv că acesta ar fi fost semnat cu încălcarea Constituţiei. 

Vicepreşedintele PDM Vladimir Cebotari a declarat că decretul semnat de Pavel Filip deja a fost publicat în Monitorul Oficial şi a produs efecte juridice şi că „procedura nu mai poate fi oprită”. În rezultat, democraţii au anunţat că se pregătesc de alegeri anticipate. Mai mult ca atât, aceştia susţin că singura ieşire din criza politică de la Chişinău sunt anticipatele.

De partea cealaltă, alianţa de guvernare ACUM-PSRM, care are 61 de mandate parlamentare, nu recunoaşte deciziile Guvernului Filip, motivându-şi acţiunile prin faptul că singurul Guvern legal şi legitim este cel ales pe 8 iunie de deputaţii ACUM-PSRM, care însă este declarat neconstituţional de Curtea Constituţională.

Însă, deputaţii ACUM şi PSRM au declarat în afara legii Guvernul Filip şi au cerut intervenţia Consiliului de Securitate al ONU în situaţia din Republica Moldova. De asemenea, cei 61 ACUM-PSRM au anunţat că nu recunosc deciziile Curţii Constituţionale.

Igor Dodon a declarat că Democraţii nu vor să transmită pe cale paşnică puterea. În acest sens, preşedintele a spus că singura soluţie ar putea fi mobilizarea masivă în stradă a cetăţenilor.

Secretarul general al Consiliul Europei, Thorbjørn Jagland, a anunţat duminică, 9 iunie, că va cere opinia Comisiei de la Veneţia cu privire la acţiunile Curţii Constituţionale de la Chişinău din ultima perioadă, inclusiv în ceea ce priveşte decizia de dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova. Deciziile sunt greu de înţeles şi par arbitrare.

Vicepreşedintele Partidului Democrat, Andrian Candu, spune că nimeni şi niciodată nu are dreptul să se pronunţe referitor la hotărârile emise de Curtea Constituţională a altui stat. Acest lucru, dacă se întâmplă, poate fi calificat drept interferenţă în sistemul de drept din ţara respectivă.

Curtea Constituţională a condamnat „presiunile politice la care este supusă”: Cei care îndeamnă la dizolvarea Curţii sunt inamicii democraţiei

În urma unei sesizări depuse de deputaţii democraţi, Curtea Constituţională a decis duminică, 9 iunie, că refuzul lui Igor Dodon de a semna decretul de dizolvare a Parlamentului creează circumstanţe de suspendare din funcţie a preşedintelui ţării. În asemenea situaţie, potrivit Curţii, interimatul şefului statului va fi asigurat de premierul Pavel Filip, care va semna decretul de dizolvare a Parlamentului.

Parlamentul din Republica Moldova s-a convocat sâmbătă, la ora 13:00, într-o şedinţă, ignorând decizia Curţii Constituţionale de a fi dizolvat. 

Deputaţii socialişti şi cei din Blocul ACUM au numit în funcţie conducerea Parlamentului, în frunte cu Zinaida Greceanîi, şi au acordat votul de încredere Guvernului Maiei Sandu, care a şi depus jurământul. Însă, Curtea Constituţională a decis, într-o şedinţă rapidă, invalidarea alegerii Zinaidei Greceanîi în funcţia de preşedinte al Parlamentului şi că toate deciziile luate de Parlament sâmbătă şi cele care vor fi adoptate în continuare sunt neconstituţionale, inclusiv învestirea noului Guvern.

În seara zilei de vineri, Igor Dodon s-a întâlnit cu liderul PDM Vlad Plahotniuc, în faţa căruia a recunoscut că primea până la un milion de dolari pe lună din Rusia, pentru întreţinerea PSRM. 

Democratul Andrian Candu a prezentat probe video şi a menţionat că Dodon a propus federalizarea ţării, interzicerea unionismului, schimbarea Constituţiei ca preşedintele ţării să fie ales de Parlament. Potrivit lui, Dodon s-a aliat pe ultima sută de metri cu ACUM pentru a se răzbuna pe democraţi, din cauza refuzului primit de a accepta o coaliţie în conformitate cu conţiţiile impuse de Moscova.