Comisia de la Veneţia, despre reforma justiţiei din R. Moldova: Independenţa puterii judiciare ar putea fi subminată. Chişinăului îi revin toate riscurile

Comisia de la Veneţia, despre reforma justiţiei din R. Moldova: Independenţa puterii judiciare ar putea fi subminată. Chişinăului îi revin toate riscurile

FOTO simbol

Consiliul Europei a emis un comunicat în care menţionează înalta apreciere de către Comisia de la Veneţia a efortului Guvernului de la Chişinău în combaterea corupţiei la nivel înalt prin reforma justiţiei. Dar propunerile trebuie să respecte Constituţia în vigoare, precizează oficialii europeni, transmite IPN.

Într-o expunere intermediară, în comun cu Directoratul general al Consiliului Europei pentru drepturile omului şi respectarea legalităţii, Comisia de la Veneţia îşi menţionează înţelegerea efortului depus de autorităţile moldovene în scopul creării unui sistem judecătoresc consacrat dreptăţii şi profesionalismului.

Opinia atestă că autorităţilor moldovene le revine să decidă dacă situaţia creată în sistemul judiciar oferă suficient temei pentru a-i supune unei evaluări extraordinare pe toţi judecătorii Curţii Supreme, cum prevede proiectul de lege. Provoacă o serioasă îngrijorare că această evaluare se suprapune pe reforma Curţii Supreme de Justiţie, având ca scop înlocuirea actualei Curţi cu o curte cu altă jurisdicţie şi un număr mai mic de judecători.

Importanţa justificării creşte deoarece evaluarea în cauză poate crea un precedent periculos, care ar conduce la aşteptarea că la fiecare schimbare de guvern se va aplica o schemă de reevaluare, care va submina motivarea autorităţii judecătoreşti şi va ştirbi din independenţa lui, conchid experţii.

Opinia conţine şi recomandări. Proiectul de lege trebuie să fie conform Constituţiei şi toate deciziile vizând transferul, promovarea de serviciu şi eliberarea din funcţie a judecătorilor trebuie să fie luate de Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, Consiliul Superior trebuie să deţină capacitatea de a lua decizii în baza recomandărilor Comitetului de evaluare. Decizia Consililui Superior trebuie să fie publică şi total transparentă, să fie trecută în mod automat în darea de seamă a Comitetului de evaluare. Totodată, ar putea fi prevăzută şi evaluarea prealabilă a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Proiectul de lege trebuie să conţină posibilitatea de atac pe cale legală a deciziei Consiliului Superior al Magistraturii. Organul judiciar în cauză trebuie să fie creat în afara componenţei judecătorilor din Curtea Supremă. Criteriile de selectare a membrilor lui şi modul de funcţionare trebuie să fie determinat de lege.

Criteriile de evaluare aplicate în cadrul reevaluării extraordinare privind onestitatea, profesionalismul şi modul de viaţă al judecătorilor trebuie să fie formulate clar şi exhaustiv în proiectul de lege şi ele trebuie să fie identice cu cele care sunt aplicate în cazul pedepselor disciplinare.

Numărul membrilor comisiei de evaluare cu experienţă judiciară (foşti magistraţi sau judecători ai Curţii Constituţionale) trebuie mărit într-aşa fel, încât o parte considerabilă (dacă nu jumătate) să dispună de experienţă judecătorească.

Judecătorului care nu a trecut proba integrităţii să nu i se propună nicio funcţie judecătorească, chiar şi în instanţă de treaptă inferioară, dar să i se aplice pedepse disciplinare, proporţionale cu gravitatea contravenţiei. Altceva e în cazul căderii la evaluarea profesională.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: