Comisia de la Veneţia, confuză cu privire la PCRM

La 11 februarie Comisia Europeană pentru democraţie prin lege, cunoscută mai mult sub denumirea de Comisia de la Veneţia, a emis o opinie(exact aşa, o opinie, a se vedea site-ul său oficial) referitoare la Republica Moldova.

Este vorba de faptul că după interzicerea simbolurilor comuniste (secera şi ciocanul) prin Legea 192 din 12 iulie 2012, PCRM s-a adresat Curţii Constituţionale solicitând să se pronunţe asupra constituţionalităţii acesteia.

La rândul său, Curtea Constituţională a apelat la părerea Comisiei de la Veneţia. Potrivit acesteia, amendarea Legii cu privire la libertatea de exprimare (din 23.04.2010) şi a Legii privind partidele politice (din 21.12.2007) cu un articol ce prevede interzicerea simbolurilor comuniste ar intra în contradicţie cu legislaţia europeană. Este vorba, mai exact, de Convenţia europeană pentru drepturile omului, articolele 10 şi 11, care se referă la îngrădirea dreptului la liberă exprimare. 

Opinia Comisiei de la Veneţia era previzibilă, întrucât chiar preşedintele acesteia, Gianni Buquicchio, i-a comunicat şefului statului, Nicolae Timofte, la 3 octombrie 2012, că „simbolurile comuniste nu pot fi comparate cu cele fasciste“. Imediat după aceasta, reprezentanţi ai celor trei partide din AIE 2 – Ion Hadârcă (PL), Valeriu Streleţ (PLDM) şi Dumitru Diacov (PD) - şi-au exprimat dezacordul cu poziţia lui Buquicchio.

Într-un interviu recent pentru Radio „Europa Liberă“, Cristoph Grabenwarter, raportor al Comisiei de la Veneţia, a reiterat ideea că interzicerea simbolurilor totalitare este o încălcare a drepturilor omului şi a libertăţii de exprimare. Oficialul a făcut o remarcă interesantă ce confirmă faptul că instituţia pe care o reprezintă emite opinii, şi nu verdicte. Astfel, acesta a punctat că legea moldovenească este prea vagă în ceea ce priveşte definirea „ideologiilor totalitare“. Din această cauză, sugerează Grabenwarter, un guvern aflat la putere ar putea prea lesne interzice activitatea unui sau altui partid incomod.

Problema este aparent una care poate fi rezolvată printr-un amendament ce ar introduce o definiţie clară a ceea ce înseamnă o ideologie totalitară. Dar recent, în februarie, Curtea Constituţională din Ungaria (una dintre cele cinci ţări europene unde a fost adoptată o lege privind interzicerea simbolurilor comuniste şi fasciste) a invalidat restricţiile. S-a făcut trimitere la aceeaşi libertate de exprimare ce ar fi fost îngrădită. Decizia a fost criticată atât de organizaţiile evreieşti, cât şi de liderii FIDESZ (partid la guvernare, de dreapta) pe motiv că ofensează sutele de mii de victime ale comunismului din ţară.

Situaţia nu este însă atât de disperată. Simbolurile naziste sunt interzise în majoritatea statelor europene şi acest lucru nu a fost contestat la CEDO. Problema e că ideologia comunistă nu e considerată încă, la nivel juridic european, la fel de tranşant, drept una criminală. În cazul nostru însă, este important de demonstrat cu argumente juridice că PCRM reprezintă un pericol pentru democraţie, libera exprimare şi demnitatea umană.

Un raport asupra celor opt ani de guvernare şi, mai ales, implicarea PCRM în represiunile din aprilie 2009 pot constitui un rechizitoriu suficient pentru declararea formaţiunii drept una cu tendinţe totalitare. Mai ales că prin documentele sale oficiale, partidul lui Voronin îşi trage obârşiile din PCM, formaţiune ce a făcut peste 300.000 de victime politice în perioada sovietică. Mai ales că, aşa cum reiese din interviul lui Grabenwarter, Comisia de la Veneţia nu prea ştie istoria acestui partid. Drept exemplu, acesta spune că PCRM ar fi fost la guvernare în 1995 şi 1997, când Moldova a devenit membru al Consiliului Europei şi a aderat la Convenţia europeană a drepturilor omului (!).