Comisia pentru selectarea procurorului general, declarată neconstituţională. CCM precizează că Alexandru Stoianoglo rămâne în funcţie

Comisia pentru selectarea procurorului general, declarată neconstituţională. CCM precizează că Alexandru Stoianoglo rămâne în funcţie

Curtea Constituţională a hotărât joi, 21 mai, că modificările făcute de Parlament la Legea Procuraturii, privind posibilitatea ca Ministerul Justiţiei să creeze o comisie pentru preselectarea candidaţilor la funcţia de procuror general, sunt neconstituţionale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea a constatat că este afectat rolul constituţional al Consiliului Superior al Procurorilor prin crerea unei comisii care să substituie rolul CSP-ului de a selecta candidaţii la funcţia de procuror general.

Actualul procuror general, Alexandru Stoianoglo, a fost ales în funcţie în urma unui concurs organizat anume de o asemenea comisie, instituită la acea vreme de ministra Justiţiei, Olesea Stamate. Preşedinta CCM, Domnica Manole, a precizat decizia Curţii nu poate anula numirea în funcţie a lui Alexandru Stoianoglo.

„Mandatul procurorului general actual nu este afectat în vreun fel. Din contra, Procuratura devine, odată cu pronunţarea acestei hotărâri, mai protejată în independenţa şi imparţialitatea sa faţă de eventualele influenţe din partea Executivului”, a spus Domnica Damnola într-un briefing de presă. 

Ea a accentuat că „nu o comisie a Executivului este cea care va stabili cu titlu obligatoriu candidaturile pentru funcţia de procuror general şi nu o comisie a Executivului va fi cea care îl va putea demite pe procurorul general”.

Amintim că, potrivit Constituţiei, procurorul general era desemnat de către Consiliul Superior al Procurorilor, apoi propus spre numire în funcţie preşedintelui ţării. În toamna anului 2019, alianţa de guvernare de la acea vreme, PSRM-ACUM, a anunţat că nu are încredere în componenţa CSP. Astfel, s-a decis modificarea legii, în aşa fel ca o comisie a Ministerului de Justiţie, condus de Olesea Stamate, să selecteze doi candidaţi, care să fie propuşi CSP-ului. În aşa mod, guvernarea voia atunci să se asigure că în funcţia de procuror general va ajunge o persoană independentă.

Guvernul trebuie să se implice în selectarea candidaturii pentru funcţia de procuror general, deoarece Consiliul Superior al Procurorilor nu are actualmente credibilitate, spunea deputatul PAS Sergiu Litvinenco, la emisiunea „Politica Nataliei Morari” de la TV8, în septembrie 2019.

Detalii despre hotărârea CCM

Curtea a menţionat că stipularea în Constituţie a procedurii de desemnare a Procurorului General constituie o garanţie a independentei acestuia şi a exercitării cu imparţialitate a atribuţiilor ce-i revin conform Legii cu privire la Procuratură (HCC nr. 8 din 20 mai 2013, § 53).

Curtea a subliniat că articolul 125 alin. (1) din Constituţie prevede explicit subiectele cu atribuţii decizionale în procesul de numire a Procurorului General, acestea fiind Consiliul Superior al Procurorilor şi Preşedintele Republicii Moldova. Curtea a menţionat opinia Comisiei de la Veneţia, potrivit căreia cadrul constituţional naţional pare să impună mai curând o regulă strictă privind competenţele Consiliului Superior al Procurorilor în procesul de numire a Procurorului General. Orice redistribuire a competenţelor de luare a deciziilor care afectează în mod substanţial mandatul constituţional al unei autorităţi pretinde un amendament constituţional. În sens contrar, va fi compromis scopul creării unei asemenea autorităţi la nivel constituţional (Opinia amicus curiae nr. 972/2019 despre amendamentele la Legea cu privire la Procuratură (CDL-AD(2019)034), §§ 22, 26).

Modificările de substanţă din Legea cu privire la Procuratură sub aspectul preselecţiei şi propunerii candidaturii Procurorului General au condus Curtea la concluzia că Comisia instituită de Ministerul Justiţiei nu are doar un rol consultativ. Consiliul Superior al Procurorilor este obligat să selecteze un candidat din lista întocmită de Comisie. Atât timp cât Consiliul nu poate selecta o candidatură din afara listei de candidaţi preselectaţi de Comisie, se poate afirma că aceasta din urmă intervine substanţial în mandatul constituţional al Consiliului Superior al Procurorilor.

În acest sens, Curtea a notat viziunea Comisiei de la Veneţia, potrivit căreia Constituţia abilitează Parlamentul să definească, printr-o lege, procedurile generale care trebuie urmate de Consiliul Superior al Procurorilor. Pe de altă parte, Consiliul Superior al Procurorilor are un rol constituţional care nu trebuie uzurpat de către Parlament – este rolul formării unei liste şi al selectării unui candidat care să-i fie propus Preşedintelui Republicii pentru numire. Consiliul ar trebui să urmeze legea, iar legislatorul ar trebui să nu-şi depăşească competenţa de legiferare pentru a împiedica Consiliul Superior al Procurorilor să-şi exercite mandatul constituţional (Opinia amicus curiae nr. 972/2019 despre amendamentele la Legea cu privire la Procuratură (CDL-AD(2019)034), § 39).

În baza celor menţionate, Curtea a considerat că implicarea Comisiei instituită de Ministerul Justiţiei în procesul de numire în funcţie a Procurorului General în modul stabilit de articolul 17 din Legea cu privire la Procuratură contravine articolului 125 din Constituţie.

În acelaşi timp, Curtea a notat că, potrivit prevederilor articolului 140 alin. (1) din Constituţie, legile sau unele pârţi ale acestora devin nule din momentul adoptării hotărârii corespunzătoare a Curţii Constituţionale. În jurisprudenţa sa, Curtea a observat că textul „din momentul adoptării hotărârii” din norma constituţională citată se referă la efectul ex nunc al hotărârilor Curţii Constituţionale, fapt care presupune că acestea produc efecte pentru viitor (HCC nr. 5 din 25 februarie 2020, § 141; HCC nr. 21 din 1 octombrie 2018, §§ 33 şi 41).

Reieşind din cele menţionate, Curtea a reţinut că constatarea privind neconstituţionalitatea unor prevederi din articolul 17 din Legea cu privire la Procuratură nu afectează procedurile deja desfăşurate pentru numirea Procurorului General în funcţie şi nu se aplică raporturilor ex ante momentului intrării în vigoare a Hotărârii.

Cu privire la eliberarea din funcţie a Procurorului General, Curtea a menţionat că articolul 125 alin. (2) din Constituţie prevede autorităţile cu atribuţii decizionale în procesul de demitere din funcţie a Procurorului General, acestea fiind Consiliul Superior al Procurorilor şi Preşedintele Republicii Moldova.

Curtea a reiterat, ca şi în cazul preselecţiei candidaturilor pentru funcţia de Procuror General, că este afectat rolul constituţional al Consiliului Superior al Procurorilor, prin competenţa oferită Comisiei de evaluare a activităţii Procurorului General fiind introdus un mecanism apt să pericliteze scopul urmărit de constituantă prin articolul 1251 din Constituţie: garantarea independenţei şi a imparţialităţii procurorilor.

Concluziile Curţii:

Pornind de la cele menţionate, Curtea a hotărât:

1. A admis parţial sesizarea domnilor deputaţi Vladimir Cebotari, Serghei Sîrbu, Vladimir Vitiuc, Violeta Ivanov, Corneliu Padnevici, Eleonora Graur şi Vasile Bîtcă referitoare la controlul constituţionalităţii articolelor 11 alineatele (21) şi (22), 17 alineatele (2), (3), (5), (7), (8), (9), (91) şi (111), 58 alineatele (7), (8) şi (9), 69 alineatele (1), (2) şi (4) şi 70 alin. (1) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, alin. (2) din Art. II din Legea nr. 87 din 19 iulie 2019 pentru modificarea articolului 11 din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, alin. (2) din Art. II din Legea nr. 128 din 16 septembrie 2019 pentru modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, Hotărârii Parlamentului nr. 101 din 30 iulie 2019 privind înaintarea candidaturii la funcţia de Procuror General interimar al Republicii Moldova şi a Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1232 din 31 iulie 2019 privind desemnarea domnului Dumitru Robu în funcţia de Procuror General interimar.

2. A declarat inadmisibilă sesizarea în partea ce ţine de controlul constituţionalităţii articolului 69 alin. (1), (2) şi (4) şi articolului 70 alin. (1) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, alin. (2) din Art. II din Legea nr. 87 din 19 iulie 2019 pentru modificarea articolului 11 din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, alin. (2) din Art. II din Legea nr. 128 din 16 septembrie 2019 pentru modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, Hotărârii Parlamentului nr. 101 din 30 iulie 2019 privind înaintarea candidaturii la funcţia de Procuror General interimar al Republicii Moldova şi a Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1232 din 31 iulie 2019 privind desemnarea domnului Dumitru Robu în funcţia de Procuror General interimar.

3. A declarat neconstituţionale articolul 11 alineatele (21) şi (22), articolul 17 alineatele (2), (3), (5), (6), (7), (8), (9), (91) şi (111) şi articolul 58 alineatele (7), (8) şi (9) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură.

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: