Comisia privind frauda bancară va face publice nume noi din lista de beneficiari

FOTO IPN

Comisia parlamentară care investighează frauda bancară, condusă de deputatul Alexandru Slusari, urmează să prezinte un nou raport pe marginea furtului miliardului la mijlocul lunii octombrie. În acest raport vor fi prezentate nume noi din lista de beneficiari ai fraudei bancare. Declaraţia aparţine deputatului Lilian Carp, membru al comisiei parlamentare şi a fost făcută în platoul Jurnal TV, transmite IPN.

Potrivit lui, actualmente aceste nume sunt verificate de către comisie, precum şi legăturile dintre persoanele respective cu cele trei grupuri cunoscute spaţiului public: grupul Şor, grupul Filat şi grupul Plahotniuc.

Lilian Carp spune că din lista de beneficiari care a fost prezentată anterior de această comisie mai fac parte şi alte nume pe care membrii comisiei le verifică. „Lista este mult mai mare. Noi am menţionat câteva nume care sunt cunoscute spaţiului public şi care, de fapt, au organizat procesul de devalizare a banilor”, spune parlamentarul. Lilian Carp spune că acum se verifică conexiunea acestora cu grupurile care au fost în lista de beneficiari: grupul Şor, grupul Filat şi grupul Plahotniuc. 

„O bună parte dintre ei nu sunt nume cunoscute opiniei publice”, a explicat deputatul. Un nou raport al comisiei urmează să fie prezentat în jurul datei de 15 octombrie.

Expertul economic Veaceslav Negruţa consideră că strategia de recuperare pe care au prezentat-o procurorii în anul 2018 nu a fost nimic altceva decât „o oală în care s-au adunat toate fraudele bancare, începând de prin 2007 şi până în prezent şi această strategie mai mult se referea la creditele neperformante. În această strategie lipsea focusarea pe furtul miliardului”.

Potrivit lui Veaceslav Negruţă, comisia care a fost creată în Parlament pentru investigarea furtului miliardului este de mare ajutor pentru întreaga societate. 

„Unele lucruri care au fost ascunse, au apărut. Odată cu schimbarea guvernării, am văzut şi nişte acţiuni ale procurorilor privind  aşa-zise sechestre sau blocaj pe anumite active chiar dacă acestea deja erau vândute sau cu alţi proprietari în spate. Prin inacţiunea procurorilor, dar de fapt aceasta este o crimă pentru că ei au avut toată informaţia la dispoziţie de mulţi ani, dar au creat acest coridor pentru ca oamenii să plece sau să-şi schimbe interesele, proprietăţile, astfel creând obstacole majore pentru o investigaţie veritabilă şi pentru a avea măcar o şansă de recuperare a fondurilor extrase din Republica Moldova”, a notat expertul.