Cine ne va reprezenta în Parlamentul României

Alegerile pentru Parlamentul României vor avea loc în data de 9 decembrie.

13 politicieni încearcă să-i convingă pe cetăţenii români din Republica Moldova să le dea votul în scrutinul parlamentar din 9 decembrie. Miza lor e un loc în Camera Deputaţilor sau în Senat.

Competiţia electorală pentru un loc în Camera Deputaţilor şi unul în Senatul României în circumscripţia 43, unde este inclusă şi Republica Moldova, nu arată deloc spectaculos.

Politologul Anatol Ţăranu susţine că acest lucru se datorează şi „discreţiei de care dau dovadă politicienii români“.

„În condiţiile în care o mare parte din populaţia Republicii Moldova are o poziţie reticentă faţă de România, acest comportament plin de tact este explicabil“, a precizat analistul. Totuşi, Ţăranu consideră că majoritatea potenţialilor alegători din ţara noastră au dublă cetăţenie şi pentru ei este important să fie reprezentaţi de cineva în Parlamentul de la Bucureşti.

„România a fost şi este cel mai fidel susţinător al Republicii Moldova. Totodată, multe din deciziile adoptate la Bucureşti au impact direct şi asupra cetăţenilor români de aici, prin programele de asistenţă financiară, prin oferta de studii etc.“, a declarat Anatol Ţăranu.

Există câteva aplicaţii online cu ajutorul cărora puteţi să aflaţi numele candidaţilor, dar şi averea şi declaraţiile de interese. O astfel de infografie este accesibilă şi pe www.adevarul.ro.

Alianţa pentru o Românie Curată (ARC) a lansat şi o bază de date care le permite alegătorilor să verifice dacă pretendenţii au fost declaraţi incompatibili sau au vreo altă bilă neagră, de orice fel.

„Adevărul “ Moldova îi prezintă pe principalii patru candidaţi, doi la Senat şi doi la Camera Deputaţilor. Doi de la Alianţa România Dreaptă şi doi de la Uniunea Social-Liberală.

3 milioane de români în Diaspora

Românii din străinătate vor fi reprezentaţi în Parlament de doi senatori şi patru deputaţi, în timp ce 40 de locuri sunt rezervate Bucureştiului. În Moldova, pentru voturile a circa 200.000 de alegători, se luptă 13 candidaţi.

În colegiul uninominal 1 pentru Senat candidează Cristian David (USL), Riceard Viorel Badea (ARD), Mihaela Mihai Neagu (PRM), Nagy Zoltan Levente (UDMR), Hantz Peter Bela (PPMT), Ion Săvoiu (PER) şi Eugen Costinel Mihalache (PP-DD).

În colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor candidează Victor Alexeev (USL), Eugen Tomac (ARD), Richard Kovacs (UDMR), Daniel Alexandru (PER), Gheorghe Viţă (PP-DD), Natalia Emciuc (PRM).

Principalii pretendenţi la Camera Deputaţilor

Eugen Tomac. Un tânăr de 31 de ani este candidatul ARD pentru Camera Deputaţilor. A condus din ianuarie 2009 până în mai 2012 Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP). S-a născut în Basarabia de Sud şi a absolvit în 2003 Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti. Din CV-ul său aflăm că este prim-vicepreşedinte al organizaţiei PDL pentru Românii din Străinătate. În perioada 2006-2009 a fost consilier prezidenţial responsabil pentru relaţiile cu românii de pretutindeni. În 2008, a candidat din partea PDL la alegerile parlamentare, în Colegiul 2 Deputaţi, dar a pierdut la limită.

Anul trecut, împreună cu soţia, a avut un venit de circa 74.396 de lei. Deţine două automobile Dacia Logan, cumpărate în anii 2007-2008. Din declaraţia de interese aflăm că este preşedinte al Centrului pentru Educaţia Democratică, dar şi asociat la firma American Electrical Services, unde deţine o cotă de 5%.

Rezultatele activităţii sale din fruntea DRP sunt criticate, după ce Curtea de Conturi a României a depistat numeroase nereguli la finanţarea unor proiecte în Republica Moldova. Numele lui Tomac nu figurează în baza de date a Alianţei pentru o Românie Curată ca persoană incompatibilă pentru a fi deputat.

Victor Alexeev, 46 de ani, om de afaceri şi fost colaborator al MAI al Republicii Moldova, este candidatul din partea USL pentru un loc de deputat. Din CV-ul lui aflăm că a luptat în anul 1992 la Nistru, iar apoi a fost şi comisar-adjunct la Tighina. Alexeev susţine că serviciile de securitate din regiunea separatistă i-au intentat în 2007 un dosar penal pentru „tentativă de răsturnare a puterii de stat în rmn“.

În anul 2011 a avut un venit de 42.000 de lei moldoveneşti din activitatea de manager al Vinalvin SRL şi 48.000 de lei pensie de fost ofiţer de poliţie. La Purcari, Ştefan Vodă, deţine trei terenuri agricole, cu o suprafaţă de trei hectare.

Este proprietarul companiilor Vinalvin din Moldova şi Omprico Trade din România. Acum câţiva ani a refuzat un proiect comun cu firmele Hindmarsh LLC din SUA şi Logical Lending Solutions din Australia, care se ofereau să finanţeze Vinalvin SRL cu 17,5 milioane de euro pentru preluarea Vinăriei Purcari şi a hotelului din localitate. Alexeev spune că a refuzat pentru că finanţatorii nu erau serioşi.

Candidaţii cu şanse la Senat

Viorel Badea candidează din partea ARD în Colegiul 1 pentru Senat, chiar dacă Comisia de etica a Alianţei în frunte cu Monica Macovei a dat aviz negativ pentru candidatura sa.

La începutul lunii mai, imediat după venirea la guvernare a USL, Viorel Badea s-a retras din PDL şi a aderat la PNL. Motivul invocat atunci fiind un conflict cu Wiliam Brânză, liderul organizaţiei PDL pentru diaspora.

În anul 2011, ziarul „Gazeta Românească“ din Italia a publicat sub titlul „Senatorul Badea, acuzat de ţeapă“, plângerea omului de afaceri Andreea Stefanelli, care, conform documentelor publicate, i-ar fi dat cu împrumut 6.000 de euro, dar senatorul a uitat să întoarcă banii. La vremea aceea, Viorel Badea declara că varianta descrisă de Stefanelli nu este tocmai adevărată.

Badea deţine împreună cu soţia sa un apartament de 143 de metri pătraţi în Bucureşti. Anul trecut a avut venituri de 66.606 lei româneşti în calitate de senator şi 16.852 de lei de la darea în chirie a bunurilor. Soţia sa deţine firma Eastern European Experts SRL, beneficiind de un salariu de 33.691 de lei, de dividende de 19.000 de lei şi venituri din chirie de 16.852.

Cristian David. Fostul ministru de Interne al României şi senator de Vaslui figurează într-o listă neagră pe site-ul http://www.romaniacurata.ro pentru că nu a semnat Pactul pentru Statul de Drept 2008.

În anii 2007-2008 a ocupat funcţia de ministru de Interne, perioadă în care a fost acuzat că a adus la minister persoane implicate în afaceri dubioase. Astfel l-a numit pe Marcel Sâmpetru, fost prim-adjunct al procurorului general al României, în funcţia de adjunct la DGIPI, serviciul secret al Internelor. Sâmpetru a fost suspectat în anul 2006 că a favorizat eliberarea din arest şi apoi fuga din România a lui Omar Hayssam, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru trafic de arme, dar şi pentru răpirea ziariştilor români în Irak.

Pentru anul 2011 a declarat un venit de 60.456 lei din salariul de senator. Soţia sa, fosta creatoare de modă Vanda Vlasov, a avut venituri de trei ori mai mari din activitatea de notar şi arbitru la Curtea de Arbitraj.

Senatorul deţine o motocicletă Martin Motors, bijuterii din pietre preţioase în valoare de 45.000 de euro (ale soţiei) şi are de rambursat un credit de 186.755 euro.