Chişinău: Octavian Calmâc, viceministrul Economiei şi negociator-şef adjunct cu UE: „Suntem gata să începem discuţiile pe Acordul de Liber Schimb“

Chişinău: Octavian Calmâc, viceministrul Economiei şi negociator-şef adjunct cu UE: „Suntem gata să începem discuţiile pe Acordul de Liber Schimb“

Octavian Calmâc, viceministrul Economiei şi negociator-şef adjunct cu UE

Adjunctul ministrului Economiei speră ca până la 5 iulie Comisia Europeană să primească mandat pentru începerea negocierilor. Astfel, din toamnă ar urma să fie iniţiate tratativele pe marginea Acordului de Liber Schimb, document fără de care nu putem semna Acordul de Asociere.


Care este situaţia actuală a negocierilor pe Acordul de Asociere cu UE?

Pe blocul de cooperare economică şi sectorială, de care este responsabil Ministerul Economiei, avem trei subsectoare nefinalizate: mediu, transporturi şi politica fiscală. Am făcut deja câteva videoconferinţe pe subiectul impozitării şi totul este negociat în principiu, dar rămâne să vedem perioada de racordare a accizelor naţionale la cele europene, în special pentru băuturile alcoolice şi ţigări. UE insistă să armonizăm accizele până în 2018, ceea ce înseamnă majorarea acestora de 30 de ori într-o perioadă foarte scurtă, iar noi am solicitat o perioadă de implementare până în 2030. Urmează să mai discutăm în cadrul următoarei runde de negocieri, care va avea loc pe 5 iulie, la Bruxelles. La mediu nu este nimic dificil. Am comandat un studiu de fezabilitate vizavi de costul implementării directivei europene şi ce fonduri sunt necesare, atât pentru stat, cât şi pentru mediul de afaceri. La transport, sperăm că vom liberaliza piaţa avia odata cu negocierea aderării Moldovei la spaţiul aerian comun, iar la calea ferată e o problemă ce ţine de monopolul statului şi de reorganizarea internă.

Cât ar putea dura implementarea reformelor în cazul mediului?

Unele ţări au avut nevoie 50 de ani. Ministerul Mediului a cerut 30 de ani, dar totul depinde de fondurile puse la dispoziţie. Dacă acestea vor fi masive, atunci vor fi realizate mai repede.

2012 este un termen real pentru a încheia Acordul de Asociere?

Acordul de Liber Schimb este parte componenă a Acordului de Asociere. Fără acest document nu poate fi încheiat Acordul de Asociere. Un principiu de bază de care se conduc toţi negociatorii e că nimic nu este tratat atât timp cât nu este totul negociat. Orice capitol ce a fost închis poate fi redeschis la orice etapă. Negocierile pe Acordul de Liber Schimb încă nu au fost lansate, aşteptăm mandatul Comisiei Europene, ce trebuie să apară curând. Sperăm ca acest lucru să se întâmple până la 5 iulie, iar din toamnă să lansăm discuţiile. Pe plan intern, suntem pregătiţi. Avem deja o viziune care sunt sectoarele care trebuie protejate.

Care sunt acestea?

Cel mai sensibil domeniu este agricultura şi totul depinde de cerinţele UE faţă de noi. Urmează ca Bruxelles-ul să ne spună care sunt sectoarele ce îi interesează. Pe agricultură vor merge sector cu sector, în funcţie de sensibilităţi. Sunt mai multe dimensiuni, echipele sunt formate şi suntem gata să lansăm discuţiile.

Cum rămâne cu respectarea indicaţiilor geografice?

Indicaţiile geografice nu fac parte din Acordul de Asociere. Acest acord a fost deja parafat şi suntem în proceduri interne pentru semnare şi ratificare. Este un subiect sensibil pentru ţările-membre care vor să-şi protejeze indicaţiile georgrafice pe pieţe terţe şi care garantează neutilizarea denumirile lor în comerţul extern. Urmează să facem modificări în legislaţia noastră şi să instituim un sistem de monitorizare.

Cum veţi asigura respectarea acestor norme în regiunea transnistreană?

Transnistria este un subiect aparte. Aici va trebui să lucrăm şi cu Ucraina, care la fel este în negocieri pe indicaţii geografice cu UE. Ei nu trebuie să admită nici importul, nici exportul produselor cu denumiri pe care nu avem dreptul să le folosim. Avem un dialog cu partea ucraineană şi sperăm că în scurt timp să avem şi nişte aranjamente. N-aș vrea să deschid parantezele acum pentru că este prematur. Noi le-am făcut transnistrenilor o ofertă, i-am invitat să participle la negocieri, dar nu am văzut interes din partea lor. Vom vedea pe parcurs ce se va întâmpla, dar încercăm să le punem la dispoziţie copii a tuturor documentelor de la UE să nu zică că nu au fost implicați. Un lucru ecert orice vom negocia noi, vor beneficia și agenții economici din Transnistria. Subiectul Transinstria tot timpul apare la masa de discuții cu anumite subtilități. Dacă ei vor avea interes să participle în acest circuit economic în regim preferențial vor trebui să respecte regulile jocului. Dacă nu, nu vor face comerț preferențial cu UE. Lucrurile sunt simple.

Cum se face că în Moldova există doar câteve indicaţii geografice şi de origine înregistrate?

Din păcate, moldovenii sunt obişnuiţi să se concentreze pe producere şi nu pe apărarea drepturilor de proprietate, pe când străinii îşi înregistrează toate drepturile inainte să lanseze produsul pe piaţă.

Sunt produsele noastre pregătite să concureze cu cele din UE?

Agenţii economici deja concurează într-un mediu deschis. Dacă vorbim despre vinificaţie, companiile noastre pot să concureze, urmează să-şi îmbunătăţească calitatea produselor şi să asigure omogenitatea de la o livrare la alta. La noi produsele sunt inofensive în consum, însă producătorii trebuie să ridice nivelul calităţii produselor livrate, precum şi să extindă asortimentul acestora.

Câte standarde trebuie să armonizeze Moldova?

Din cele 20.000 de standarde europene, economia noastră are nevoie de 5.000 de standarde. Anul trecut am cumpărat şi adoptat circa 2.000 de standarde de la România, ne-au mai rămas în 3.000. Încercăm în maxim cinci ani să avem minimul necesar de 80% standarde europene adoptate. Cele care sunt necesare pentru agenţii noştri economici vor fi disponibile în limba română, iar celelate în limba engleză.

OMC discută astăzi conflictele Moldovei cu Ucraina

Moldova şi Ucraina s-au plâns reciproc la Organizaţia Mondială a Comerţului. Kievul contesta aplicarea de către Moldova a taxelor ecologice la importul ambalajelor Tetra Pack. „E stranie poziţia lor. Avem o iniţiativă legislativă prin care propunem eliminarea acestor situaţii. Nu știu dacă era cazul să meargă în continuare la OMC pentru că sunt niște proceduri juridice destul de costisitoare şi de durată, dar decizia le aparţine", a spus Octavian Calmâc. Litigiul economic lansat de Moldova împotriva Ucrainei se referă la aplicarea discriminatorie a accizelor la băuturile alcoolice. „Pentru divinurile noastre accizele aplicate de către Ucraina sunt de 42 de hrivne pentru un litru. Pentru coniacul ucrainesc importat la noi acciza este de 14 hrivne. Noi le-am dat o perioadă să-și ajusteze legislaţia, însă ei nu au făcut nimic", a adăugat viceministrul Economiei.

Ce ne va aduce Acordul de Liber Schimb?

În primul rând, va aduce stabilitate, perspective de dezvoltare a afacerilor şi garanţii suplimentare pentru mediul de afaceri. Va crea oportunităţi de afaceri excepţionale, de care Moldova nu a beneficat până în prezent, conjugate şi susţinute cu fonduri finaciare de dezvoltare pentru ridicarea competitivităţii produselor autohtone.

Care este situația la capitolul standardele sanitare și fitosanitare în Moldova?

Am început negocierile şi la acest capitol. În principiu, cunoaștem care sunt lacunele în legislația noastră și în cadrul instituțional şi deja avem suportul UE. Probleme sunt multe. Nu prea avem instituţii cu funcții de certificare sau de verificare a acestor norme. Acum lucrăm la crearea unei instituţii unice care să se ocupe de acest lucru.

Când și cum anume va fi ridicat nivelul calității produselor noastre?

Pentru aceasta exista deja un proiect, care a fost convenit anul trecut cu BERD şi Banca Europeană de Investiții. Este vorba de 75 de milioane de euro care vor fi alocați pentru ridicarea nivelului calităţii în domeniul vinificației. Agenţii economici urmează să-și depună proiectul sau business planul, iar noi să-i susținem financiar cu credite preferențiale. Mai avem sistemul care ține de stat de dezvoltare a infrastructurii calității, care are două misiuni: pe de o parte, produsele noastre să fie recunoscute automat în spațiul european și să nu mai fie necesară o certificare în ţările europene, pe de altă parte este să protejăm piața internă de produsele necalitative de import. Acum pătrund pe piața noastră multe produse pe care noi, în lipsa laboratoarelor, nu le putem verifica.

De ce anul trecut nu am reuşit să acoperim cota de vinuri la exporturt în UE?

În fiecare an, din 2008, cotele au fost utilizate, iar anul trecut a fost o situație un pic diferită. După statisticile noastre, această cotă a fost utilizate. Având în vedere că sistemului de înregistrare statistică în UE s-a produs o deviere, exporturile de la finele anului 2010 au fost trecute pentru 2011 și s-a primit că statistic câteva procente din cota anului precedent nu au fost valorificate. De regulă, la vinuri, cotele se epuizeaza foarte repede. Pe fonul majorării cotelor cred că nu vor fi astfel de probleme.

Cum rămâne cu exportul în spațiul CSI?

Noi am finalizat negocierile multilateral pe marginea Acordului de formare a zonei de comerț liber cu ţările CSI, un aranjament multilateral, și așteptăm ca acest aranjament să fie semnat la sfârșitul lunii iunie la Moscova, ceea ce va permite menținerea comerțului liber cu toate aceste țări. Vom continua să exportăm în regim preferenţial și pe piața vestică, și pe cea estică. Moldova este unica țară care are în același timp regim de comerţ liber deplin și cu Estul și cu Vestul. Ceea ce reprezintă elementul cel mai atractiv la amplasarea investitiilor în ţara noastră.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: