Ceva e putred în coaliţia de guvernare. Ce spun experţii despre angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului

Mai mulţi experţi au comentat pentru „Adevărul“ pachetul de legi pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea politică în faţa Parlamentului. Concluzia lor e că un grup de deputaţi din majoritatea parlamentară blochează intenţionat anumite proiecte, prin urmare pun piedici Executivului. Chiar şi plecarea unora în concediu, fără permisiunea conducerii Legislativului, dă de bănuit.

Prim-ministrul Iurie Leancă şi-a asumat ieri răspunderea politică în faţa Legislativului asupra unui pachet de 11 proiecte de legi, dintre care principalele se referă la continuarea reformelor în justiţie, asigurarea stabilităţii sistemului financiar, precum şi la modificări în bugetul de stat. Şeful Executivului a ţinut să menţionează că documentele „nu sunt pomeni electorale, aşa cum încearcă unii să speculeze“.

Cresc pensiile şi salariile

„Dacă legile care contribuie la reformarea justiţiei, sunt pomeni electorale, dacă transparentizarea şi consolidarea sistemului bancar sunt considerate pomeni electorale, dacă a ne respecta promisiunea de a majora salariile şi pensiile, făcută încă de anul trecut, e pomană electorală, înseamnă că, practic, se doreşte ca Guvernul să nu facă nimic bun, în general să-şi stopeze activitatea anul acesta, doar pentru a nu stârni invidia cuiva“, a afirmat premierul.

Potrivit şefului Executivului, peste 170.000 de bugetari vor primi salarii cu 20-40% mai mari. De asemenea, vor creşte pensiile mai mici de 1.500 de lei, asfel încât pensia media se va majora cu 24%, începând cu 1 iulie.

Reformele sunt blocate de structurile oligarhice

Tatiana Lariuşin, economist la IDIS Viitorul, salută decizia Guvernului. „Nu văd nimic grav în faptul că Executivul face tot posibilul ca să majoreze salariile şi pensiile. Dacă sunt resurse financiare, de ce să nu o facă? Unii zic că veniturile au crescut datorită devalorizării leului. Deprecierea treptată a monedei naţionale a fost o politică corectă şi conformă cu regulile pieţei şi a permis nu doar să se adune mai mulţi bani la buget, ci şi să stimuleze economia şi să prevină o situaţie de criză“, a precizat expertul.

În opinia Tatianei Lariuşin, situaţia în care Guvernul a fost nevoit să-şi asume răspunderea politică se datorează blocării procesului de adoptare a unor legi de către structurile oligarhice. „Există interese financiare majore pentru ca reformele din sistemul judiciar şi alte domenii să nu fie realizate. Or, procesul de redistribuire şi legalizare a averii preluate nu tocmai pe căi legale nu s-a finalizat, iar unele proiecte promovate de Guvern lovesc anume în aceste interese. Pentru afaceriştii noştri este mai simplu să-şi legalizeze averile prin acte de corupţie prin sistemul judiciar decât prin tranzacţii legale, pentru care trebuie să mai achite şi bani în buget“, a afirmat Tatiana Lariuşin.

Măsuri ce vor preveni schemele din sistemul bancar

Sveatoslav Mihalache, expert financiar la Financial Brains, consideră că intenţia Guvernului de modificare a legii instituţiilor financiare astfel încât să fie interzisă punerea în gaj a acţiunile băncilor comerciale va avea efecte benefice pentru stabilitatea sistemului bancar.

„O decizie de acest fel era demult necesară, pentru că o astfel de restricţie va face imposibilă realizarea schemelor prin care în ultimii ani pachete de acţiuni de la diverse bănci au fost preluate abuziv“, a precizat economistul. În acelaşi timp, Mihalache nu crede că diminuarea de la 5% la 1% a mărimii pachetelor de acţiuni a unei bănci la achiziţionarea cărora trebuie să existe acordul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) va duce la o transparenţă mai mare în structura de proprietate a instituţiilor financiare. Totodată, el vede anumite riscuri şi în deciziile Guvernului de a majora cheltuielile bugetare din contul unor venituri negociate.

„Faptul că Guvernul a decis să nu vândă la licitaţie, licenţele pentru serviciile de telefonie mobilă, ci să le transmită prin formula de încredinţare directă, denotă o înţelegere de culise cu companiile. Dar, dacă pe piaţa voia să intre un gigant precum Vodafone şi Guvernul, prin decizia sa, a blocat o astfel de intenţie? Nu cred că este o decizie corectă şi benefică“, a mai spus Mihalache.

Experţii FMI, îngrijoraţi

Iniţiative guvernamentale ce se referă la creşterea cheltuielilor au stârnit însă îngrijorarea Fondului Monetar Internaţional, care menţionează, în raportul său de monitorizare, că aceste acţiuni vor duce la inversarea progresului atins până acum în consolidarea bugetar-fiscală. „Deficitul bugetului s-a redus în 2013 până la 1,8% din PIB, comparativ cu 6,3% în 2009, dar politicile promovate arată o posibilă creştere a deficitului bugetar până la 2,6% în 2014 şi 4,6% în 2015. În consecinţă, estimăm, pe termen mediu, o tendinţă de creştere în continuare a nivelului datoriei publice şi a datoriei garantate de stat, care deja a atins 30% din PIB în 2014“, se mai susţine FMI.

Ieri, Iurie Leancă le-a dat asigurări experţiilor FMI, care şi-au încheiat misiunea în ţara noastră, că Guvernul va continua să promoveze cu maximă prudenţă politicile bugetar-fiscale şi monetar-valutare, pentru care şi-a asumat răspunderea. Totodată, premierul a sublinia că deciziile aprobate sunt orientate spre îmbunătăţirea vieţii oamenilor şi a dat asigurări măsurile propuse au acoperire financiară.

„Majoritate transpartinică şi oportunistă“

Fostul premier Ion Sturza i-a atenţionat ieri pe liderii partidelor din coaliţie că un grup de deputaţi blochează activitatea Executivului. „Stimaţi domnilor Filat, Lupu, Hadârcă, este cunoscut că deja de ceva timp în Parlament s-a creat o nouă majoritate, una transpartinică şi extrem de oportunistă! Anume această majoritate blochează astăzi adoptarea unor legi foarte importante pentru buna funcţionare a ţării, pentru ordine în justiţie, transparenţă în operaţiunile financiare, rectificări bugetare etc. Fără de acestea, este blocată activitatea Guvernului domniilor voastre“, a scris Sturza pe Facebook.

Totodată, el a avertizat că Moldova riscă să nu primească suportul financiar extern, atât de necesar: „În condiţiile blocadei externe, ale crizei regionale, comportamentul deputaţilor oportunişti care susţin interese de grup şi infractori în grup este o formă de laşitate… Spuneţi-ne numele lor, eu le cunosc, dar să ştie şi toată lumea cine, atunci când ţara «arde», vrea să se pieptene cu un pieptene de aur…“.

„Astăzi Moldova are nevoie ca niciodată de coeziune şi de lideri capabili să conducă ferm şi cu demnitate ţara. Încercaţi, măcar în al 12-lea ceas, să o faceţi. Fiţi atenţi, dacă nu, o vor face alţii…“, a conchis fostul premier.

„Guvernul încearcă să scoată basma curată impotenţa Parlamentului“

Comentatorul politic Olga Nicolenco este revoltată de faptul că unii deputaţi au plecat deja în vacanţă, în condiţiile în care Parlamentul îşi încheie lucrările abia pe 31 iulie. De asemenea, ea spune că legislatorii noştri nu-şi pot organiza regimul de lucru.

„Pe lângă faptul că este o disciplină foarte proastă, avem şi o calitate foarte proastă a lucrului pe care îl fac. Cu atât mai mult este neînţeleasă pentru mine această intervenţie a Guvernului, care a încercat să scoată basma curată impotenţa aceasta a Parlamentului. De ce Leancă ar trebui să vină cu atâtea legi care liber şi calm au putut fi discutate încă în câteva şedinţe? Aici înclin să fiu atentă la ceea ce zice domnul Sturza, fiindcă este suspectă această plecare a deputaţilor în vacanţă şi nu exclud să aibă dreptate că unii deputaţi au început să facă nici măcar aşa cum le spun liderii de fracţiuni sau de partide, dar aşa cum le spun persoane terţe, din afara Parlamentului şi Guvernului. În această situaţie, rămâne de văzut de unde cresc picioarele, de aceea sunt de acord că trebuie să fim acum foarte atenţi“, a susţinut Olga Nicolenco.

Vor depune sau nu comuniştii moţiune de cenzură

Experta mai crede că, prin acest gest, Guvernul Leancă a ridicat mingea la fileu pentru comunişti, care nici nu au sperat la o asemenea întorsătură. Potrivit ei, dacă vor continua în logica din ultima perioadă, comuniştii vor bombarda cu moţiuni de cenzură Cabinetul de Miniştri, paralizâmdu-i activitatea.

„Văzând acest comportament şi aceste fisuri clare, chiar dacă au încercat acum Corman şi Leancă să le muşamalizeze, este foarte clar că ei în coaliţie nu se înţeleg. Dacă vin la toamnă comuniştii masiv, înseamnă că aşa şi le trebuie proeuropenilor, pentru că nu au fost în stare să preţuiască şansa care le-a fost oferită, ca să stea şi să lucreze la aceste legi importante, chiar şi cu acea majoritate firavă“, conchide Olga Nicolenco.

Fracţiunea comuniştilor a difuzat o declaraţie în care nu se spune nimic despre vreo intenţie de a înainta moţiune de cenzură. Conform Constituţiei, în termen de trei zile de la asumarea răspunderii politice în faţa Parlamentului, grupurile parlamentare pot depune moţiuni de cenzură. Dacă acestea trec, Guvernul este demis. Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege sau de legi prezentat se consideră adoptat(e).

Critică votarea legilor la foc continuu

Deputaţii comunişti califică asumarea de către Guvern a răspunderii politice drept „truc electoral manipulator“ şi încercare de „uzurpare a puterii de stat“. „Această procedură inedită este rezultatul lipsei de dorinţă de a promova reforme necesare şi utile, precum şi a intrigilor permanente din cadrul coaliţiei“, se arată în declaraţie.

„Ne-am convins încă o dată de faptul că majoritatea parlamentară este în incapacitatea de a organiza o activitate legislativă eficientă, constituţională şi legală, precum şi că lipseşte voinţa politică de a adopta legi care sunt de importanţă economică şi socială primordială pentru societatea noastră“, se menţionează în document.

Deputaţii comunişti acuză coaliţia de guvernare că votează legi restante la foc continuu, după ce Parlamentul nu a desfăşurat practic activitate legislativă timp de două luni. De asemenea, membrii PCRM dau de înţeles că la alegerile din 30 noiembrie cetăţenii se vor pronunţa în privinţa „dezordinii şi haosului în ţară“. ;

„Se creează impresia că Guvernul face reforme cu jumătăţi de măsură“

Pavel Postică, jurist la Asociaţia Promo-Lex, susţine că în pachetul de legi pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea politică în faţa Parlamentului sunt iniţiative legislative foarte bune care demult trebuiau adoptate, dar conţine şi proiecte dubioase.

„Noi nu susţinem lichidarea Curţii de Apel Bender şi mulţi deputaţi chiar din sânul coaliţiei sunt la fel împotrivă. Ministerul Justiţiei invocă un studiu de eficienţă a acestor instanţe, dar, potrivit acestuia, trebuiau să fie lichidate două curţi de apel, cea de la Bender, şi încă una: ori cea de la Cahul, ori cea de la Comrat. Dacă au început reforma, de ce nu au mers până la capăt? Se creează impresia că Guvernul face reforme cu jumătăţi de măsură“, a spus expertul.

Puteau să lupte cu corupţia şi altfel

„Este dubioasă şi comparaţia făcută de ministrul Justitiţiei între instanţa de apel de la Bender şi cea de la Bălţi. De ce nu au comparat-o pe cea de la Bender cu cea de la Cahul, care sunt egale ca mărime, de ce au comparat-o cu cea de la Bălţi, care acoperă un teritoriu mult mai mare? În primul rând, Curtea de Apel Bender avea un rol simbolic, aici puteau să se adreseze cetăţenii Republicii Moldova din stânga Nistrului, care, se ştie, sunt mai mult pe hârtie“, adaugă directorul de programe la Promo-Lex.

În ceea ce priveşte acuzaţiile că la Bender se legalizau multe decizii în cazul firmelor offshore, Pavel Postică afirmă că autorităţile au suficiente mecanisme de control, există Consiliul Superior al Magistraturii, unde Guvernul este reprezentat de ministrul Justiţiei. În plus aceste hotărâri pot fi atacate în instanţele superioare şi anulate, mai menţionează el.

De ce nu au inclus şi reforma Procuraturii?

„Celelalte proiecte din pachet pe justiţie - răspunderea disciplinară şi ridicarea imunităţii judecătorilor - sunt binevenite, chiar dacă nu sunt pe placul tuturor. Nu am văzut, din păcate, în acest pachetul propus de Guvern proiectul de finanţare a partidelor politice, nu mai puţin inportant, mai ales că urmează o campanie electorală. La fel, nu am văzut proiectul de reformare a procuraturii, subiect sensibil şi dureros. Primul este un proiect inconvenabil partidelor politice, dar care îşi propune să prevină corupţia politică şi să crească nivelul de transparenţă. Sunt şi alte iniţiative importante care s-au blocat în Guvern şi Parlament“, menţionează Pavel Postică.