Ce spune expertul Dionis Cenuşă despre asistenţa financiară a UE pentru Moldova în perioada COVID-19

Politologul Dionis Cenuşa susţine că ajutorul acordat de Uniunea Europeană, pe timp de pandemie, Republicii Moldova şi altor state din Parteneriatul Estic este foarte important, însă nu sunt clare crtieriile după care acest ajutor este acordat fiecărui stat. Partenerii europeni sunt cei care ar trebui să răspundă la aceste întrebări pentru a elimina orice speculaţie.

Pentru că este evident că guvernarea nu îşi permite să pună asemenea întrebări, întrucât automat va fi blamată că atacă UE, politologul le sugerează politicienilor din opoziţie să o facă. Mai ales că Maia Sandu sau Andrei Năstase au mai multă credibilitate la Bruxelles decât tot Guvernul luat împreună, spune Dionis Cenuşa, citat de IPN.

Potrivit politologului, Uniunea Europeană reprezintă un ajutor important pentru Moldova şi alte ţări din Parteneriatul Estic şi nu este o alternativă mai bună pentru ţară şi regiune decât integrarea europeană. Dar acest lucru trebuie să se bazeze pe evaluări obiective a situaţiei din ţară, inclusiv atunci când este vorba despre precondiţii politice sau condiţionalităţi care au fost promovate mereu pentru a stimula dezvoltarea democraţiei moldoveneşti.

„Am apreciat ajutorul anunţat de UE pentru vecinii estici, nouă zile în urmă, pe 30 martie 2020. Ajutorul a fost promis pentru şase ţări, fără concretizare despre câţi bani va primi fiecare ţară separat. În acel moment, partenerii europeni au anunţat despre realocarea a 140 de milioane de euro pentru necesităţi imediate şi redirecţionarea a altor 700 de milioane de euro din alte programe pentru uşurarea poverii impactului socio-economic a virusului. În afara de aceste sume, s-a anunţat despre 100 de milioane de euro pentru sprijinirea ÎMM-urilor. Accesarea a altor 200 de milioane de euro urma să fie simplificată în cadrul iniţiativei EU4Business”, menţionează politologul într-o postare pe Facebook.

Pe 8 aprilie, Comisia Europeană a dezvăluit distribuţia banilor pe ţări. În opinia sa, câteva aspecte merită atenţie. În primul rând, ţările asociate, precum Ucraina, Georgia şi Moldova, separat au primit mai mult decât Belarus şi Azerbaidjan. Al doilea moment interesant, în opinia sa, ţine de faptul că o ţară neasociată, dar cu un parteneriat aprofundat cu UE – Armenia – primeşte cu cinci milioane de euro mai mult decât Moldova. Şi, nu în ultimul rând, contează că Ucraina, cu o populaţie de zece ori mai mare decât Georgia primeşte practic acelaşi volum de ajutor, iar Moldovei îi revine de două ori mai puţin decât Georgiei.

Dionis Cenuşa admite că distribuţia banilor ar fi contat mai puţin dacă nu era criza COVID-19. Or, Moldova înregistrează cele mai negative date – 1174 de infecţii şi 27 de decese şi se apropie mai degrabă de Ucraina, care are 1668 infecţii şi 52 de decese (pentru data de 8 aprilie). Cu toate acestea, ajutorul UE dedicat situaţiei de criză COVID-19 nu este repartizat conform criteriilor epidemiologice. Nu numai. Altfel, în opinia sa, nu este clar de ce Georgia cu 211 infecţii şi trei decese primeşte 183 de milioane de euro, cu şapte milioane mai puţin decât Ucraina (190 de milioane de euro) care are o populaţie de 37 de milioane şi de opt ori mai multe infecţii.

„Cu alte cuvinte, sau Moldova are nevoie de mai mulţi bani sau banii pentru Georgia şi Armenia trebuiau să fie distribuiţi altfel. Lipseşte o claritate cu privire la criteriile folosite de către partenerii europeni la repartizarea ajutorului. Au contat aspectele epidemiologice – numărul de infecţii, tendinţele de infecţii, starea sistemului de sănătate publică), cele economice (efectele asupra sectorului real al economiei, sectorul serviciilor, remitenţele, altceva), aspectele politice (cum este evaluată guvernarea, relaţia guvernării cu opoziţia etc.)? Cel mai degrabă a fost un set mixt de criterii, dar acest lucru trebuie să îl explice partenerii europeni”, opinează politologul.

Potrivit lui, pe plan economic toate ţările vor fi afectate, din motive interne, dar şi ca efecte colaterale a dependenţei de UE şi, mai puţin, a Rusiei. Sectorul medical din Moldova este sub o presiune enormă, mai mare decat alte ţări din Parteneriatul Estic, reieşind din populaţia de 2,9 milioane şi numărul mare de infecţii. În opinia sa, dacă este vorba de aspecte politice, atunci nu este clar care este lista de probleme adresate autorităţilor moldoveneşti. „Dacă sunt probleme legate de condiţionalităţi sau precondiţii politice pentru asistenţa macrofinanciară, atunci care sunt acestea? De ce regimul informal/oligarhic din Georgia nu deranjează măcar la fel de mult ca guvernarea de la Chişinău, o parte din care simpatizează deschis Rusia (socialiştii)? Sunt întrebări pertinente la care trebuie să avem răspunsuri clare pentru a elimina orice speculaţie, iar partenerii europeni o pot face mai bine decât oricine altcineva?”, se întreabă Dionis Cenuşa.

https://www.ipn.md/ro/politolog-despre-asistenta-financiara-a-ue-in-perioada-covid-7978_1072786.html