Analiză de Radu Cupcea*

În presă s-au apărat o parte din oficialii de la Chişinău ce s-au simţit vizaţi, direct sau indirect, după ce a fost publicată o amplă analiză marca LARICS pe acest subiect. Cu asta, experţii Larics, Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu, au reuşit să repună pe agenda publică de la Chişinău tema devalizării celor trei bănci. Un motiv în plus şi pentru cancelariile europene să nu uite incidentul şi să ceară rezolvarea lui.

Analiza alcătuită din două părţi House of cards. Furtul miliardului din Republica Moldova - o afacere de stat şi House of cards. Furtul secolului şi manipularea secolului (II) scoate în evidenţă faptul că în Republica Moldova există corupţie, dar nu există corupţi. Au trecut aproape 4 ani de când a fost furat mai bine de 1 miliard de dolari, dar nu a fost acuzat aproape nimeni din cei implicaţi. Premierul în timpul căruia au plecat banii este parte din actuala guvernare. Guvernatorul BNM care a hotărât să scoată din conturile instituţiei de stat suma de 13,5 miliarde de lei moldoveneşti, echivalentul unui miliard de dolari la vremea respectivă, ca să-i dea „cu împrumut“ băncilor comerciale cu probleme, este bine merci! Iurie Leancă, cel care a aprobat din funcţia de Premier ca o treime din rezerva Băncii Naţionale a Moldovei să fie transferată cu riscul de a ajunge în legislaţii de tip off-shore ocupă în prezent funcţia de vicepremier pentru integrare Europeană. Pe scurt, absurdul face parte din cotidian şi cotidianul apasă tot mai greu pe umerii cetăţenilor.   

Deşi vinovăţia e dovedită şi e demnă de a fi sancţionată cu ajutorul unor legi în vigoare, justiţia se preface că nu-i vede şi îi caută în altă parte. Ai spune, mai degrabă, că îi însoţeşte, îi acoperă, se preface că e proastă şi de multe ori nu dă greş. Rămâne prefăcută şi de proastă calitate. Este admirabilă, e sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire, cum suna o vorbă clasică.

În conţinutul acestui material vom analiza reacţiile din spaţiul public al Republicii Moldova după publicarea celor două părţi ale analizei LARICS despre furtul miliardului de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova. Ele au apărut pe blogul Adevărul în 5 şi 7 februarie 2018.

Rezultatele sunt astea:

1. În ziua publicării, jurnaliştii de la Radio Europa Liberă, au şi semnalat în cadrul rubricii „Presa“ despre investigaţia care „vrea să umple golul de informaţii privind acest caz“, după cum citează chiar ei. Informaţiile din analiză sunt rezumate şi transmise în cadrul buletinelor de ştiri, rostogolindu-se în spaţiul public din republică. Porţiunea devastatoare pentru cei de la guvernare, mulţi dintre ei presupuşi complici la devalizare a fost concluzia avansată de autori şi bine aleasă de autoarea rubricii de la Europa Liberă: „Tot ceea ce s-a întâmplat începând din anul 2013 în sistemul bancar din Republica Moldova a fost o acţiune coordonată a unor grupuri private şi a principalelor instituţii ale statului, în primul rând Ministerul de Finanţe, Guvernul Republicii Moldova, Procuratura Generală şi Banca Naţională a Moldovei, având ca scop extragerea unei sume importante de bani din sistemul bancar şi transferarea acesteia în străinătate, cu predilecţie în legislaţii offshore, de unde să fie extrem de greu, dacă nu imposibil, de recuperat“.


Sursa: captură foto: europalibera.org

Tot cei de la Radio Europa Liberă, de data aceasta doamna Liliana Barbăroşie, solicită un interviu lui Dan Dungaciu, coautor al celor două analize care au deranjat mai mult decât ne-am fi imaginat establishment-ul de la Chişinău în an electoral. La întrebarea „De ce această preocupare a Dvs., a colegului Dvs. Petrişor Peiu acum pentru un furt din R. Moldova, într-un moment în care autorităţile de aici au intrat în posesia unei investigaţii internaţionale, „Kroll-2“, şi ar trebui să presupunem că s-au apucat să o valorifice?“, răspunsul este lipsit de ocolişuri:

Dintr-o exasperare, mai degrabă, nici măcar frustrare, căci foarte multe lucruri care se întâmplă în Republica Moldova sau naraţiunile care se declară public n-au legătură cu realitatea. Acesta este motivul pentru care am mai scris la LARICS despre ce se petrece acolo. Prima naraţiune legată de un aşa-zis război între domnii Plahotniuc şi Dodon […]. A doua chestiune, am mai scris şi despre asta, relaţia dintre Bucureşti şi Chişinău, declaraţii flamboaiante, dar nimic, de pildă, despre un eveniment care ne marchează sau ar trebui s-o facă – Centenarul pe care îl trăim în 2018. Nu este niciun eveniment organizat de către Guvernul de la Chişinău pe această temă, deci, iarăşi, un pic de discrepanţă, pe care n-ai cum să n-o sesizezi şi, în al treilea rând, evident, furtul miliardului – o declaraţie sau declaraţii nesfârşite că se luptă împotriva corupţiei, dar o estompare a tematicii furtului miliardului, care ar trebui să fie punctul de plecare într-o asemenea bătălie. Şi pentru că aţi pomenit de raportul „Kroll“, de foarte multe ori raportul „Kroll-1“, „Kroll-2“ are aerul sau poate avea aerul unei diversiuni, pentru că ce s-a petrecut în Republica Moldova se putea desluşi foarte simplu, fără legătură nemijlocită cu investigaţiile „Kroll“. 


Sursa: www.europalibera.org/privesc.eu

2. Prima reacţie importantă din partea celor implicaţi vine în data de 8 februarie 2018, când avocatul englez care reprezintă interesele lui Ilan Şor, James Ramsden, a susţinut la Londra un briefing de presă în care afirma că „Ilan Şor a făcut autodenunţ şi a cooperat cu ancheta asupra cazului privind falimentul Băncii de Economii din Moldova în 2014. El a menţionat că până în august 2013 banca era deţinută efectiv de stat şi controlată de premierul Vladimir Filat, care a fost implicat activ în conducerea acesteia“. Avocatul regal mai spune despre compania KROLL că „a fost de facto angajată de persoane din anturajul lui Filat, care a fost găsit vinovat de furtul din sistemul bancar şi condamnat, şi anume aceste circumstanţe pot explica paradoxurile descoperite de specialiştii de la Londra“.

Avocatul se comportă ca un politician deranjat de un subiect proaspăt intrat în piaţă. În primul rând, trebuie să remarcăm faptul că propriul client, Illan Şor, nu este condamnat de către instanţă pe baza raportului Kroll, deoarece investigaţia nu este probă în dosar. Din asta reiese că James Ramsden se agită degeaba, oricum nu-l ajută pe clientul său în vreun fel. Însă, cineva care s-a simţit vizat la Chişinău a comandat această apariţie pentru a întări ipoteza că doar Vladimir Filat şi Veaceslav Platon sunt de vină, că raportul Kroll ascunde adevărul şi se presupune că la Chişinău nu mai există persoane implicate. Este un mesaj politic ce apare la numai o zi după publicarea analizei LARICS.


Sursa: captură foto Privesc.eu

3. A treia reacţie în ordin cronologic provine de la ziariştii Jurnal.md. Ei s-au autosesizat în privinţa investigaţiilor fraudei bancare şi au publicat în data de 9 februarie constatarea că „autorităţile din Republica Moldova nu au făcut nicio interpelare cu privire la elucidarea circumstanţelor în dosarul furtului miliardului la Procuratura Generală a Letoniei“. Şeful Procuraturii Anticorupţie din Republica Moldova, Vitalie Morari, se scuză în faţa jurnaliştilor că este prins în şedinţe, iar după asta nu mai răspunde la telefon. Explicaţiile pe care le datorează îi dau mari bătăi de cap procurorului anticorupţie. Ezitările sale confirmă faptul că echipa pe care o conduce nu caută nici banii, nici vinovaţii.

Crezându-se viclean, domnul Morari, încurcat în dublu joc, utilizează afirmaţiile făcute de Ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, ca să acopere o explicaţie după confuzia şi bâlbâiala procuraturii. Ambasadorul a spus aşa: „obiectivele prioritare în dosarul furtului miliardului trebuie să fie descoperirea şi pedepsirea vinovaţilor, precum şi recuperarea banilor, dar nu publicarea sau nepublicarea raportului Kroll 2, aşa cum aşteaptă multă lume şi, în special, presa“. Subscriem şi noi că rezultatul contează. Numai că domnul Morari trebuie să explice mai întâi cum investighează cazul, cine sunt suspecţii, instrumentele prin care are de gând să recupereze banii, cum va obţine rezultatul pe care Ambasadorul României îl invoca într-un anume context. Dumnealui nu are ce şi de la cine aştepta soluţii sau sugestii. Chiar dânsul trebuie să le ofere. Oare ştie asta?!

4. După ce Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu au subliniat faptul că raportul Kroll 2 comandat de BMN a fost publicat doar în engleză şi, pe internet, mai există o versiune în limba rusă, dar nu şi în limba română, limba oficială din Republica Moldova, bănuindu-i pe cei de la Banca Naţională a Republicii Moldova că urmăresc să limiteze dezbaterea publică, BNM a venit în grabă cu traducerea rezumatului în limba română. Replica BNM la analiza noastră poate că bucură pe mulţi cetăţeni din Republica Moldova, inclusiv jurnalişti, dar nu o linişteşte, aparent cel puţin, pe Maia Sandu.


Sursa: captură foto Protv.md

5. Preşedinta PAS spune că va acţiona BNM-ul în judecată dacă instituţia nu va publica raportul Kroll-2 în integralitate. Izbânda este îndoielnică, de aceea demersul Maiei Sandu poate fi calificat drept o replică pentru Ilan Şor şi Binom. Sandu a profitat de dezbaterea generată de analizele LARICS şi a încercat să pună presiune pentru divulgarea persoanelor pomenite în raport. Este de înţeles că Binomul Plahotniuc-Dodon va evita cu orice preţ să fie divulgate numele celor implicaţi. Ghinionul lor după analiza-serial se găseşte în altă parte. O reacţie categorică a venit şi din partea reprezentanţilor Uniunii Europene. Situaţia poate fi tradusă în noi amânări din partea UE în privinţa banilor destinaţi dezvoltării Republicii Moldova.

6. Structurile europene urmăresc foarte atent investigarea fraudei bancare, a declarat Ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău, Peter Michalko, în cadrul unui interviu pentru Radio Chişinău. Diplomatul a subliniat foarte clar ce au de făcut autorităţile de la Chişinău şi că partenerii internaţionali nu uită. „Este important ca să arate Republica Moldova, ca stat, că poate redobândi încrederea necesară din partea partenerilor străini, dar şi a propriei populaţii. Este un element care este văzut cu atenţie foarte mare şi de structurile europene, şi de toţi partenerii internaţionali“, a spus oficialul european la câteva zile după ce dezbaterea despre „furtul secolului“ a fost reanimată. Discuţia este reluată şi în cercurile de la Bruxelles. Despre asta discută, din nou, Radio Europa Liberă

7. O reacţie indirectă la analiza LARICS a avut şi Iurie Leancă. Pe 13 februarie Vicepremierul acordă un interviu pentru Timpul.md. În intervenţie se face vorbire despre colaborarea cu Plahotniuc, coaliţie, integrare europeană, unire, numai că tema principală a interviului tot despre jaful bancar este. Leancă se scuză, dar nu-şi pune cenuşă în cap. Începe să vorbească despre realizări, mai puţin despre cele legate de sistemul bancar şi anchetă. Aruncă vina pe Banca Naţională şi comunişti, apoi spune că nu vrea să se vorbească despre perioada cât a fost premier prin prisma acestei fraude bancare.


Sursa: captură foto Timpul.md

Domnul Leancă face eforturi pentru a atenua cazul, pentru al face mai puţin important în ochii publicului, chiar dacă este vorba despre o „crimă“ faţă de cetăţeni, cum declara Ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău. Liderul PPEM urmează planul trasat de fostul „coordonator“, acum preşedintele oficial al coaliţiei de guvernare. Vorbeşte doar despre vina lui Ilan Şor, mai puţin despre propria lui responsabilitate sau despre cea a lui Vlad Plahotniuc, activ la guvernare din 2009 până în prezent. O serie de reacţii despre subiect au apărut pe portalul Deschide.md, ProTv, Unimedia, chiar şi deputaţii PLDM şi-au reamintit că investigaţia trenează şi au solicitat o nouă audiere a guvernatorului BNM, Sergiu Cioclea, şi şefului Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari. Despre asta a relatat Jurnal.md şi Noi.md.

Aşadar, raportul nostru demonstrează că analiza LARICS a suscitat reacţii diverse şi surprinzătoare. Până şi socialiştii, în ipocrizia lor, au încercat să se agaţe de dezbaterea provocată de analize şi să ne de-a dreptate. Despre asta s-a pronunţat deputatul socialist Vlad Bătrâncea aici.

În data de 7 martie 2018, Ziarul de Gradă scria: „Banca Naţională a Moldovei (BNM) anunţă că în seara zilei de marţi, 6 martie 2018, a primit raportul final despre investigaţia fraudei bancare de la companiile Kroll şi Steptoe & Johnson“. Aceeaşi publicaţie a citat reprezentanţii BNM care au spus că raportul va fi transmis organelor de anchetă din R. Moldova de către reprezentanţii Kroll, conform procedurilor agreate cu consorţiul internaţional. 

Concluzii la un raport în care am inventariat reacţii publice nu există. Se înţelege că în Republica Moldova plutim pe un teren mlăştinos, al banilor, fraudelor, minciunii, corupţiei, lipsei justiţiei coordonate de un guvern într-o perpetuă izolare provincială. Timp de două săptămâni toţi cei aflaţi la butoanele puterii au încercat să devieze de la subiect. Igor Dodon a făcut noi acuzaţii la adresa diplomaţilor români râvnind la un scandal diplomatic. Pe internet apar poze în care Dorin Chirtoacă este surprins în ipostaze intime ce ţin de viaţa personală. Şeful SIS şi-a dat demisia fără a oferi explicaţii relevante, iar atenţia publică s-a îndreptat către acest subiect.

Singura ştire care a reluat tema în luna martie şi ne-a confirmat cât de strânse sunt relaţiile dintre cei de la putere şi unele persoane implicate în devalizare a fost dată de postul de televiziune Jurnal TV care a publicat o înregistrare telefonică între fostul preşedinte a Curţii Constituţionale la acel moment, actualul ministru al Justiţiei, Alexandru Tănase şi fostul deputat şi bancher, recent condamnat la încă 12 ani de închisoare, Veaceslav Platon. Convorbirea merită ascultată. La scurtă vreme, ministrul Alexandru Tănase îşi dă demisia.


Sursa: captură foto Unimedia.info

Orice dezvăluire de acest gen aduce lumină asupra falsei dorinţe de reformă şi integrare europeană a actualei puteri. În realitate, un teatru propagandistic influenţat de mogulul mass-mediei locale cu pretenţii de erudiţie politică. Bruxellesul şi Washingtonul au încetat de mult să îl mai creadă. Am ajuns astăzi în situaţia că presa de la Chişinău este principalul mijloc de dezinformare in Republica Moldova. De presa rusă, cetăţenii s-ar putea, teoretic, apăra. De cea a Binomului, ba! Acesta este şi motivul pentru care presa din România este fie expulzată (TVR 1, scoasă de comunişti şi apoi de „democraţii“ ajunşi la putere în 2009) fie ţinută la graniţă (Televiziunea Digi 24 care de 10 ani a tot încercat să treacă Prutul. Degeaba!).

Totul va fi bine la Chişinău, până când va apărea o nouă analiză şi le va demola, pentru scurt timp, confortul obscur. Cum s-a petrecut recent cu cazul miliardului furat.

*Radu Cupcea este cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu“ al Academiei Române şi doctorand al Universităţii din Bucureşti.