La noi se obişnuieşte să fie organizate manifestări cu ocazia împlinirii unor date importante pentru istoria naţională doar în anul aniversar, de multe ori slab pregătite şi cu efecte mici. Alteori guvernarea, pur şi simplu, le trece cu vederea.

Pentru a nu ne pomeni într-o astfel situaţie, propun demararea unui proiect cu denumirea „100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România“ chiar de astăzi. Scopul este organizarea mai multor acţiuni pentru pregătirea marcării a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, pentru cunoaşterea şi propagarea activităţii Sfatului Ţării, a evenimentelor din anii 1917-1918 din Basarabia, dar şi a întregii perioade de 22 de ani (1918-1940) plus alţi trei (1941-1944) în care Basarabia a fost parte integrantă a Statului unitar român.

Astfel, o primă acţiune ar fi crearea unor comitete la Chişinău şi Bucureşti, în alte oraşe ale Basarabiei şi României care şi-ar propune realizarea anumitor obiective legate de aniversare. La prima etapă, comitetele vor aproba un plan de acţiuni proprii (avem şi noi unele propuneri, vedeţi mai jos), ca în toamna acestui an să aibă o întrunire la nivel naţional pentru coordonarea activităţilor. Comitetele locale se vor întruni, la prima etapă, o dată la trei luni, iar în caz de necesitate - mai des. Comitetul naţional se va întruni la început o dată pe an. Lista membrilor comitetelor este deschisă.

E de dorit ca lista comitetelor să fie completată aşa încât de fiecare dintre măsurile preconizate să fie responsabil cel puţin un reprezentant de vază din domeniul vizat, de exemplu, un membru al unei uniunii de creaţie (pictor, compozitor, scriitor etc.), sau un specialist din domeniu, care ar consulta membrii comitetului, ar coordona proiectul respectiv, totodată, ar menţine legătura cu breasla sa.

Colectarea de fonduri va fi unul din punctele-cheie şi dificile ale proiectului (poate fi deschis un cont pentru donaţii benevole). Banii adunaţi vor trebui îndreptaţi exclusiv pentru realizarea obiectivelor propuse, iar toţi membrii comitetelor vor face muncă voluntară, neremunerată. Va fi nevoie de identificat şi un sediu al proiectului.

Dacă va fi susţinut de autorităţile politice de la Chişinău şi Bucureşti, care trebuie să dea dovadă de maturitate şi să se implice activ, proiectul se va derula mult mai bine.

Câteva dintre măsurile organizatorice pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea manifestărilor prilejuite de 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România (2014-2018)

  • Se propune editarea şi reeditarea de carte despre Basarabia, Sfatul Ţării şi Unire. Genericul proiectului poate fi: „100 de cărţi despre Basarabia, Sfatul Ţării şi Unire la 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România“.
  • Adresarea unor demersuri către autorităţile din localităţile în care s-au născut sau au locuit deputaţi în Sfatul Ţării, fruntaşi ai Basarabiei din acei ani, cu solicitarea de a conferi numele consăteanului lor unei străzi sau instituţii (şcoală, cămin cultural, bibliotecă etc.).
  • Instalarea de plăci comemorative pe clădirile istorice, pe casele în care au locuit deputaţii Sfatului Ţării sau au avut loc evenimente importante în anii 1917-1918.
  • Identificarea şi amenajarea tuturor mormintelor deputaţilor din Sfatul Ţării. Dacă nu s-a păstrat mormântul sau nu se ştie unde a murit şi a fost înhumat deputatul, să fie instalat un cenotaf în cimitirul din localitatea de naştere.
  • Instalarea unui cenotaf în Cimitirul central din Chişinău în memoria celor circa 40 de de deputaţi în Sfatului Ţării supuşi represiunilor politice sau care au pierit în gulag.
  • Iniţierea unui proiect de restaurare a clădirii Sfatului Ţării, inclusiv a sălii de şedinţe în care s-a votat Unirea.
  • Cooperarea cu Poşta Moldovei şi Poşta Română (Uniunea filateliştilor) în vederea editării unor mărci poştale aniversare cu chipurile deputaţilor Sfatului Ţării, cu poza din 27 noiembrie 1918 a legislativului basarabean.
  • Cooperarea cu Uniunile Artiştilor Plastici pentru a îndemna pictorii să picteze portretele deputaţilor. Iniţierea unei galerii de portrete ale membrilor Sfatului Ţării, a luptătorilor pentru drepturile naţionale.
  • Iniţierea unui dialog cu dramaturgii, regizorii, scriitorii în vederea scrierii de piese, romane sau turnarea de filme artistice şi documentare, întrucât nu există nicio creaţie de acest fel în care s-ar povesti despre Sfatul Ţării şi Unirea Basarabiei cu România.
  • Iniţierea unui dialog cu Uniunea Compozitorilor pentru a-i îndemna pe compozitori să scrie cântece pe versuri unioniste etc.
  • Iniţierea unui proiect privind baterea unei monede – dacă nu de circuit larg, cel puţin jubiliare „100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România“. Baterea de monede jubiliare cu chipurile deputaţilor Sfatului Ţării.
  • Iniţierea de proiecte de restaurare a monumentelor ridicate la Chişinău între 1918-1940 şi care au fost distruse de comunişti.
  • Încurajarea presei în vederea publicării de materiale privind Sfatul Ţării şi Unirea Basarabiei cu România. Participări la emisiuni radio şi TV.
  • Redactarea unui ghid turistic privind locurile memorabile din Republica Moldova şi România ce ar evoca prevederile proiectului (de exemplu, locurile unde s-au născut şi unde au murit deputaţii în Sfatul Ţării, a locurilor unor evenimente importante din anii 1917-1940 etc.).
  • Imprimarea vocilor deputaţilor Sfatului Ţării pe CD şi distribuirea gratuită sau la preţuri simbolice a acestora.
  • Organizarea de concursuri în şcoală, licee, instituţii de învăţământ superior - pentru cel mai bun eseu despre Sfatul Ţării, deputaţii Sfatului Ţării, Unirea Basarabiei cu România etc.
  • Imprimarea şi difuzarea pozei colective a deputaţilor Sfatului Ţării într-un tiraj cât mai mare, e vorba de renumitele poze din 27 noiembrie 1918: a) din interiorul sălii de şedinţă; b) din faţa clădirii, c) a vinietei deputaţilor Sfatului Ţării realizată în anul 1928.
  • Susţinerea cercetătorilor ştiinţifici în editarea lucrărilor despre Sfatul Ţării şi Unire.
  • Organizarea de conferinţe, lecţii publice, simpozioane dedicate Sfatului Ţării, Unirii Basarabiei cu România, deputaţilor, istoriei României din perioada 1918-1940.
  • Proclamarea anului 2018 de guvernele de la Bucureşti şi Chişinău drept „Anul României Mari“ (sau „Deşteptării Naţionale a Românilor“).
  • Desfăşurarea, la 27 martie 2018, a unei şedinţe festive în sala Sfatului Ţării (restaurată).

Acţiunile, evident, pot fi mai multe şi mai variate.

Unele explicaţii la proiect

I) În vederea realizării obiecrivului privind „Editarea şi reeditarea de carte unionistă în cadrul proiectului cu denumirea «100 de cărţi despre Basarabia, Sfatul Ţării şi Unire la 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România», împreună cu câţiva specialişti de la Chişinău, am întocmit o listă de circa 100 de cărţi de calitate, unele mai puţin cunoscute, editate, în cea mai mare parte, în primii ani după Unire sau până la 1940.

Se propune prezentarea acestei liste editurilor (istoricii de la Chişinău se obligă să ajusteze lucrările la rigorile ştiinţifice, fără intervenţii în text) din Republica Moldova şi România, care, la rândul lor, se obligă ca, de ex. 2/3 din tiraj să le distribuie în Republica Moldova, dacă nu în formă de donaţie, apoi măcar la un preţ accesibil.

II) Restaurarea monumentelor ridicate la Chişinău între 1918-1940 şi care au fost distruse de comunişti. La Chişinău, dar şi în alte localităţi din Basarabia, în perioada 1918-1940 au fost înălţate monumente care evocau martirii neamului şi evenimentele din acei ani. Pozele lor sunt cunoscute.

Un exemplu ar fi recenta ştire că în scuarul Catedralei Mitropolitane din Chişinău va fi instalată sculptura celor trei martiri asasinaţi de bolşevici în vara anului 1917: Alexe Mateevici, Andrei Hodorogea şi Simion Murafa, distrusă de bolşevici în anul 1940.

III) Circa 50 de deputaţi în Sfatul Ţării, după 1944 au locuit în România. Este nevoie de identificat casele în care au locuit, mormintele lor.

IV) Vocile deputaţilor Sfatului Ţării pot fi identificate la Societatea Română de Radiodifuziune, la Radio Europa Libera şi la BBC.

V) Dintre rudele deputaţilor mai sunt în viaţă fiul lui Ştefan Holban, Eugen (la Paris), şi două fiice ale lui Pantelimon Erhan (la Cluj).

VI) Personal, am reuşit să conving consiliul local din com. Buţeni, raionul Hânceşti, satul de baştină al deputatului Ion Harbuz (şi al subsemnatului), să confere numele deputatului Ion Harbuz unei străzi. În Buţeni există şi o stradă Sfatul Ţării. În toamna anului trecut un grup de entuziaşti am adresat un asemenea demers Consiliului local şi Primăriei comunei Lozova, raionul Străşeni, baştina preotului martir şi deputat în Sfatul Ţării Alexandru Baltaga. Acum câteva zile, doamna primar de Lozova Maria Ursachi m-a anunţat că, printr-o decizie a Consiliului local s-a dat curs solicitării noastre. Aşadar, sunt exemple demne de urmat. Demersuri similare vor fi expediate şi consiliilor  din alte localităţi în care s-au născut sau au locuit deputaţii Sfatului Ţării.

VII) În Republica Moldova, liceul din comuna Vorniceni, Străşeni, poartă numele lui Ion Inculeţ, liceul din Răzeni, Ialoveni, şi gimnaziul din comuna Pelivan, Orhei, poartă numele lui Ion Pelivan; gimnaziul din Cubolta, Sângerei, şi liceul din oraşul Edineţ - numele lui Pan Halippa; cel din Tănătari, Căuşeni, - al lui Pantelimon Erhan; cel din Cărpineni, Hânceşti, - al lui Ştefan Holban. Numele lui Constantin Stere îl poartă liceul din Soroca şi gimnaziul din Chircani, Cahul; numele lui Anton Crihan - şcoala medie din Sângerei, iar numele Elenei Alistar este conferit unui liceu din Chişinău. Cu regret, lista se încheie aici. Precizăm că în Republica Moldova sunt peste 1.400 de instituţii şcolare, la care se adaugă tot atâtea instituţii preşcolare, biblioteci, cămine culturale etc. Chişinăul, graţie primului primar democrat Nicolae Costin, a redenumit unele străzi şi azi ne plimbăm cu plăcere pe străzile Ion Inculeţ, Pan Halippa (admirând şi bustul instalat aici), Elena Alistar, Anton Crihan, Pantelimon Erhan, Ion Pelivan, Ştefan Holba ş.a., dar şi pe străzile Sfatul Ţării şi Unirii. La Bucureşti există strada Ion Inculeţ şi Daniel Ciugureanu, la Iaşi - Constantin Stere şi Pan Halippa. Câte o stradă Constantin Stere am identificat la Ploieşti şi Timişoara.

Aşadar, dacă ne apucăm de lucru chiar de astăzi, cei patru ani rămaşi până la aniversarea a 100-a de la Marea Unire sunt suficienţi pentru a realiza cele propuse în acest proiect.