Analiză. Ce efecte ar putea avea eventualele alegeri parlamentare anticipate din Republica Moldova

Diminuarea caracterului geopolitic în recentele alegeri parlamentare, tergiversarea procesului de operaţionalizare a structurilor instituţionale ale noului parlament ales, dar şi incertitudinea cu privire la formarea unei majorităţi parlamentare capabile să numească un nou Guvern, alimentează riscul unor alegeri parlamentare anticipate.

Aceasta este una din principalele concluzii identificate în cadrul unei noi notei analitice, elaborate de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE), care descrie ce efecte ar putea avea eventualele alegeri parlamentare.
 
Scopul notei analitice este să puncteze impactul schimbării sistemului electoral asupra: prezenţei reduse a discursului geopolitic în timpul campaniei electorale; modului în care a fost gestionată campania electorală de către partidele ce au depăşit pragul electoral şi  rezultatelor obţinute de către acestea la nivelul circumscripţiilor uninominale şi a circumscripţiei naţionale.
 
Potrivit autorului documentului, Mihai Mogîldea, expert asociat IPRE, după mai bine de două luni de la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, formaţiunile politice ce au intrat în Parlament, nu au reuşit să avanseze în stabilirea unei majorităţi parlamentare. Rând pe rând, iniţiativele şi propunerile venite din partea Partidului Democrat, Partidului Socialiştilor şi Blocului ’’ACUM’’, legate de crearea unei coaliţii legislative, nu s-au soldat cu succes. Singurele runde de consultări, organizate de către Partidul Socialiştilor şi Blocul ”ACUM”, au relevat poziţiile diametral opuse cu privire la formatul şi substanţa unei eventuale coaliţii de guvernare. Recent, într-o emisiune televizată la postul public de televiziune, preşedintele Republicii Moldova şi liderul informal al Socialiştilor, Igor Dodon, a declarat că „probabilitatea alegerilor anticipate este foarte mare” .
 
„Votul geopolitic a reprezentant o variabilă importantă a scrutinelor parlamentare desfăşurate în ultimii zece ani. Pe de o parte, programele şi discursurile electorale ale formaţiunilor politice erau formulate pentru a diviza într-un mod artificial societatea pe criterii de limbă, etnie, amplasare geografică şi opţiuni geopolitice. Pe de altă parte, structura ento-lingvistică a societăţii, afectată de campanii mediatice de manipulare, a oferit premisele necesare pentru dezvoltarea unei retorici electorale ce urmărea atragerea electoratului loial şi ignorarea preferinţelor taberei considerate adverse. Datele problemei s-au modificat odată cu instituirea sistemului de vot mixt pentru alegerile din 24 februarie 2019, unde prezenţa discursului geopolitic în timpul campaniei pre-electorale şi electorale a fost mai scăzută, iar atenţia formaţiunilor politice a fost concentrată pe alte domenii de interes decât politica externă şi de securitate a Republicii Moldova”, consideră Mihai Mogîldea.
 
Totodată, analizând impactul sistemului mixt şi a retoricii electorale asupra rezultatelor alegerilor parlamentare, autorul studiului a tras la concluzia că formula electorală mixtă a favorizat în mare măsură Partidul Democrat, care cu un procentaj de 23,62% din voturi a obţinut 30 de mandate în Parlament. În acelaşi timp, sistemul mixt a defavorizat clar Blocul ACUM, care 26,84% din voturi a obţinut doar 26 de mandate. Chiar dacă a obţinut cel mai mare scor electoral (31.15%) şi respectiv cele mai multe mandate (35 de deputaţi), PSRM s-a dovedit a fi marele perdant al sistemului electoral mixt, care, din cauza configurării circumscripţiilor uninominale, a pierdut întâietatea în regiuni considerate a fi loiale partidelor pro-ruse, de stânga.
 
Diminuarea caracterului geopolitic în recentele alegeri parlamentare, tergiversarea procesului de operaţionalizare a structurilor instituţionale ale noului parlament ales, dar şi incertitudinea cu privire la formarea unei majorităţi parlamentare capabile să numească un nou Guvern, alimentează riscul unor alegeri parlamentare anticipate. În acest sens, în loc de concluzii pot fi scoase în evidenţă următoarele efecte ale unor eventuale alegeri parlamentare anticipate:

• Efect 1.Desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate în apropierea unor alegeri locale ar putea favoriza Partidul Democrat, ce ar putea obţine un scor mai mare cu circa 5-7% datorită resurselor administrative de care dispune la nivel local. 
• Efect 2.Implicarea activă a Preşedintelui Igor Dodon într-o eventuală campanie electorală pentru alegerile parlamentare anticipate ar facilita mobilizarea mai extinsă a votanţilor Socialiştilor.
• Efect 3.Păstrarea caracterului non-geopolitic al campaniei electorale ar putea defavoriza Partidul Socialiştilor, a cărui electorat ar putea parţial migra treptat către platforma de susţinători ai Partidului „Şor”.
• Efect 4.Un eventual scrutin parlamentar anticipat ar putea cauza o prezenţă mai redusă la urne pe fonul unei celui de-al cincilea proces de vot organizat într-o perioadă de doar trei ani de zile. 

Menţionăm că analiza a fost elaborată  în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susţinerea Fundaţiei Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicaţie aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat opinia KAS.