Dacă se va trece cu bine şi cel de-al doilea hop – respectiv votul pentru noul guvern – vom şti exact care sunt condiţiile politice interne pentru viitoarele luni în Republica Moldova.
Toate semnalele converg într-o singură direcţie: noul govern va fi instalat tot cu voturile comuniştilor. Ceea ce conform părerii tuturor analiştilor, experţilor şi observatorilor politicii din Republica Moldova nu înseamnă decât un singur lucru: guvernarea de la Chişinău va depinde de Vladimir Voronin şi Partidul Comuniştilor. Viitorul guvern al Republicii Moldova va sta pe un scăunel cu trei picioare: PLDM, PD şi PCRM – cu amendamentul că piciorul comunist nu şi-a asumat public nici un fel de angajament şi poate în orice moment să iasă din combinaţie, lăsând viitoarea guvernare cu laţul unor angajamente internaţionale de gât, balansându-se în căutarea unui sprijin pe un suport cu echilibru instabil.
Angajamentul internaţional major al Republicii Moldova în acest moment este Acordul de asociere cu Uniunea Europeană – un document care prevede o serie de reforme interne. Iar aceste reforme interne nu vor putea fi adoptate fără votul deputaţilor comunişti - şi dacă ne amintim programul politic al PCRM în această privinţă, ne amintim că Voronin vrea o renegociere a Acordului de asociere.
Alianţa Politică pentru Moldova Europeană are ca efect imediat fie generarea de dificultăţi în aplicarea Acordului de asociere, fie chiar renegocierea acestui document. În orice caz avem o frânare – mai bruscă sau mai lentă – a integrării europene a Republicii Moldova. Dincolo de tainele negocierilor cu liberalii lui Ghimpu, un lucru este limpede: Vlad Filat şi PLDM ar fi putut media sau netezi asperităţile acestor discuţii (pentru oricine este destul de limpede că Marian Lupu şi PD nu şi-au dorit foarte mult o alianţă cu liberalii şi asta de la bun început). Vlad Filat a acceptat prin intrarea în această combinaţie cu comuniştii apariţia posibilităţii ca integrarea europeană a Republicii Moldova să fie frânată. Au fost invocate tot felul de motive în sprijinul alianţei parlamentare tacite cu comuniştii – de la problema alegerii preşedintelui la instabilitatea politică şi pericolul conflictelor din regiune – însă înţelegerea cu Voronin nu rezolvă în realitate nici una din problemele evocate atât de des. Deocamdată nu ştim ce l-a convins pe Filat să se arunce în braţele lui Voronin.