Buget social-electoral în anul 2014. Cine primeşte cei mai mulţi bani

Buget social-electoral în anul 2014. Cine primeşte cei mai mulţi bani

Ministrul Finanţelor Anatol Arapu are pentru ce transpira. A întârziat cu două luni prezentarea legii bugetului FOTO Tudor Iovu

Guvernul ar urma să aprobe astăzi „la pachet“ şi în regim de urgenţă politica bugetar-fiscală şi toate cele trei bugete pentru anul viitor. În timp ce autorităţile lucrau ieri de zor la finalizarea documentelor şi nu au putut oferi comentarii, reprezentanţii societăţii civile au acţionat în judecată Executivul pentru lipsă de transparenţă. Experţii susţin că iniţiativele legislative au un pronunţat caracter electoral

Ştiri pe aceeaşi temă

Cu o întârziere de două luni, Executivul a publicat şi este gata să adopte în şedinţa de astăzi proiectele de legi ale bugetului de stat, al asigurărilor sociale şi al fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2014. Toate „la pachet“ cu politica bugetar-fiscală pentru anul viitor, care, în mod normal, ar fi trebuit să fie aprobată încă la începutul verii.
Pentru lipsa de transparenţă la publicarea şi prezentarea acestor proiecte, reprezentanţii Consiliului Naţional pentru Participare (CNP) au acţionat ieri Guvernul în judecată.

DEFICIT DE 2,8 MILIARDE

Conform estimărilor Guvernului, în anul 2014 veniturile bugetului public naţional vor ajunge la 40,3 miliarde de lei, cu 9,1% sau 3,37 miliarde de lei mai mult ca în 2013. Cheltuielile ar urma să crească cu circa 10% şi să treacă de 43,1 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar ar urma să ajungă la nivelul de 2,8 miliarde de lei, ceea ce va reprezenta ceva mai mult de 2,6% din PIB. Acesta ar urma să fie acoperit din împrumuturi şi din granturi externe, în valoare de 1,66 miliarde de lei, din emisia de valori mobiliare de stat, de 660 de milioane de lei, şi din veniturile de 315 milioane de lei din privatizări.
Economistul Dumitru Budianschi vede în acest fapt un semn bun, pentru că nu se trece de nivelul critic de 3,0%, aşa cum se prevedea două luni în urmă. „Parametrii de bază a bugetului, inclusiv creşterea veniturilor, a cheltuielilor şi deficitul sunt realiste şi corespund perioadei pe care o traversăm“, constată directorul de programe de la Expert-Grup.

40 DE MILIOANE PENTRU SALARIILE JUDECĂTORILOR

Cei mai mulţi bani de la buget se duc pe salarii. Prin urmare, cheltuielile de personal din sistemul bugetar vor ajunge în 2014 la 9 miliarde de lei sau 8,7% din PIB. Comparativ cu anul trecut, cheltuielile de personal vor creşte cu 408,3 milioane de lei, datorită majorării alocaţiilor salariale ca urmare a creării de noi instituţii, de noi tipuri de funcţii în domeniul educaţional şi social şi pe fondul măririi numărului de angajaţi.
S-au găsit bani şi pentru unele majorări de lefuri ale bugetarilor prevăzute încă anul trecut, dar amânate pentru 1 ianuarie 2014. Circa 24 de milioane de lei sunt prevăzute pentru a suplimenta, cu 17,6%, salariile angajaţilor din cultură şi, cu 23,6%, cele ale asistenţilor sociali. Circa 44 de milioane de lei se vor duce pentru triplarea salariilor la judecători, începând cu 1 ianuarie. Nu este clar de unde s-au găsit bani pentru o ultima categorie, dar din cauza acesteia a fost nevoie de o revizuire din mers a mai multor parametri.

BANI PENTRU AGRICULTURĂ DIN FONDURI EXTERNE

Unul din sectoarele „mai favorizate“ este agricultura, alocaţiile generale urmând să crească cu 28% şi să ajungă la 1,92 miliarde de lei. Această creştere se datorează în special finanţării externe. Astfel, Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli va ajunge la 500 de milioane de lei, dintre care 46 de milioane sunt granturi europene. Alte 630,6 milioane de lei vor ajunge la agricultori din contul grantului Fondului Provocările Mileniului, acordat de SUA.
De alocaţii mai mari de 1,8 ori ca în 2013 ar urma să beneficieze gospodăria comunală şi fondul de locuinţe. Dar şi aici creşterea este asigurată de donatorii externi, care vor finanţa proiecte în valoare de 124 milioane de lei. Pentru drumuri şi transporturi sunt prevăzute cheltuieli de 2,57 miliarde de lei, cu 21,1% mai mult ca în acest an.
Aparent, de o majorare de aproape 80% ar urma să beneficieze şi educaţia, dar aceasta este rezultatul unei redistribuiri a alocaţilor pentru sistem în municipiul Chişinău şi trei raioane. Alocaţii de circa 1,4 miliarde de lei vor fi prevăzuţi la bugetul de stat, şi nu la cele locale, cum era anterior.
Cele mai mici creşteri de bugete sunt la cultură, tineret şi sport, care vor beneficia de un adaos de 9 milioane de lei, ceea ce este doar cu 2,5% mai mult ca în acest an. La sănătate chiar se aşteaptă un buget mai mic cu 600.000 de lei ca în 2013. Scăderea este rezultatul reducerii cu peste 155 de milioane de lei a fondurilor alocate de donatorii externi.

PENSIILE VOR CREŞTE CU 7,05%

În cea ce priveşte cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat, acesta este estimat pentru anul viitor la 12,16 miliarde lei, faţă de 10,6 miliarde lei în acest an, respectiv cu 1,5 miliarde de lei mai mult. Creşterea va fi asigurată, în special, din transferurile de la bugetul de stat, care vor ajunge la 3,46 miliarde de lei şi vor fi cu 34% mai mari ca în 2013. Fără transferurile de la Executiv, bugetul asigurărilor sociale ar intra în incapacitate de plată. Or, veniturile proprii ale BASS vor acoperi anul viitor mai puţin de 70% din cheltuieli, comparativ cu 74% în 2013 şi 80% în 2011.
De la 1 aprilie 2014 pensiile ar urma să fie indexate cu 7,05%. Totodată, după 1 aprilie, persoanele care vor avea o pensie mai mică de de 1.300 de lei vor mai primi şi câte un supliment financiar de 50-90 de lei. Mai este prevăzută o majorare cu 500 lei a indemnizaţiilor unice la naşterea copilului, cu 100 lei a alocaţiilor pentru îngrijirea invalizilor şi a ajutorului pentru perioada rece a anului cu 50 lei, de la 200 lei până la 250 lei.
În cadrul unei emisiuni TV, premierul Iurie Leancă a dat asigurări că la anul pensiile nu vor fi doar indexate, dar şi majorate. Ţinând cont că la anul vom avea alegeri, nu este exclus că după adoptarea bugetului ar putea apărea şi alte cadouri electorale.

Guvernul nu asigură transparenţa

Membrii Consiliului Naţional pentru Participare (CNP)  au acţionat ieri Guvernul în judecată pentru netransparenţă la elaborarea şi publicarea proiectului de lege a bugetul de stat. Elena Terzi, asistenta preşedintelui CNP, a precizat că autorităţile au încălcat cel puţin trei legi şi o hotărâre de guvern la elaborarea şi publicarea legislaţiei din domeniul bugetar. Astfel, proiectele de legi din domeniu urmau să fie făcute publice cu 15 zile înainte de adoptare. De exemplu, legea bugetului de stat a fost publicată de Ministerul Finanţelor abia luni, 25 noiembrie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: