Atac la libertatea de exprimare în Ucraina

Omorârea jurnalistului Pavel Şeremet, la Kiev, pe 20 iulie, continuă şirul unor asasinate celebre ale oamenilor de presă incomozi, care au avut loc în spaţiul ex-sovietic, mai ales în Rusia şi Ucraina, în ultimele trei decenii.

Nume de jurnalişti asasinaţi precum Serghei Dubov, Dmitri Holodov, Vlad Listiev, Paul Hlebnikov, Anna Politkovskaya, Natalia Estemirova, Gheorghii Gongadze, sunt cunoscute la nivel mondial şi au ajuns simboluri ale dreptului la libera exprimare şi la informarea corectă, mai ales în privinţa acţiunilor unor autorităţi corupte şi nepăsătoare.

Pavel Şeremet s-a născut în Belarus, în 1971, şi a lucrat ca ziarist de investigaţie în ţara sa natală, jurnalist la televiziunea publică din Rusia şi la mai multe portaluri informaţionale, televiziuni şi posturi de radio din Ucraina, începând cu 2011. Printre acestea se numără portalul ”Ukrainskaia pravda” (Adevărul Ucrainean), postul de televiziune Tvi şi postul de radio ”Radio Vesti”.

Pe parcursul activităţii sale în Belarus, Şeremet s-a transformat într-un opozant consecvent al preşedintelui Aleksandr Lukaşenko şi al regimului acestuia. În 1996, el devine şef al biroului local din Minsk al televiziunii publice din Rusia, ORT. În anul următor, televiziunea publică rusă pune pe post un reportaj despre contrabanda de la frontiera belaruso-lituaniană, care era lipsită de controlul forţelor de ordine. În urma reportajului, este arestat şi acuzat de trecerea ilegală a frontierei de stat, fiind condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare şi stând după gratii trei luni, după care este expulzat în Rusia.

La Moscova, Şeremet devine corespondent special al principalelor programe de ştiri difuzate la televiziunea publică rusă, ”Vremea” şi ”Novosti”, şi prezentator al unor emisiuni analitice. În 2008, el părăseşte televiziunea publică rusă după ce publică un articol în care afirmă că pe plan mediatic ”Rusia merge pe drumul Belarusului”.

În 2010, lui Şeremet îi este retrasă cetăţenia belarusă deoarece o obţinuse pe cea a Federaţiei Ruse. În anul următor, el se mută în Ucraina, acolo unde îşi începe colaborarea cu ”Ukrainskaia Pravda”, devenind apoi director executiv al acestei publicaţii. Portalul ”Ukrainskaia Pravda” este fondat de către Gheorghii Gongadze, jurnalistul de origine georgiană care şi-a pierdut viaţa în urma unei răpiri, pe 16 septembrie 2000. Gongadze se făcuse cunoscut printr-o serie de investigaţii ale corupţiei la nivel înalt din Ucraina. La scurt timp după moartea acestuia, au fost făcute publice înregistrări în care preşedintele Leonid Kucima şi şeful administraţiei prezidenţiale Vladimir Litvin discutau despre necesitatea de a-l face să tacă pe Gongadze, pentru articolele sale publicate pe internet.

Asemănările dintre cele două cazuri care au avut loc la 16 ani distanţă nu se opresc aici. La fel ca în cazul lui Gongadze, şi Pavel Şeremet se plânsese cunoscuţilor că în ultimele luni a fost urmărit. Co-fondatoarea publicaţiei on-line ”Ukrainskaya pravda”, Aliona Pritula, a fost ultima persoană care l-a văzut viu pe Gheorghii Gongadze, deoarece acesta plecase de la ea în ziua în care a fost răpit. Din 2000 până în 2014, Aliona Pritula a fost şi redactor-şef al publicaţiei. În acelaşi timp, ea şi Pavel Şeremet s-au aflat într-o relaţie de concubinaj în ultimii ani.

Asasinarea lui Şeremet a avut loc prin intermediul unei bombe teleghidate instalate sub maşina pe care o utiliza acesta de obicei şi al cărei proprietar era Aliona Pritula. Camerele de luat vederi din apropierea locului de parcare al automobilului au surprins momentul instalării dispozitivului exploziv cu puterea de 400-600 de grame în echivalent de trotil sub maşină. Aceasta a avut loc în două etape, în jurul orelor 0 şi 22 de minute, şi 2 şi 40 de minute, în noaptea de 19 spre 20 iulie. Explozia a avut loc la ora 7.45, în dimineaţa zilei de 20 iulie, când în maşină se afla doar Pavel Şeremet.

Jurnalistul a fost nevoit să rupă multe din legăturile pe care le avea în Rusia în momentul în care s-a pronunţat negativ cu privire la anexarea peninsulei Crimeea şi intervenţia rusă din Donbas. ”Consider că anexarea Crimeei şi susţinerea separatiştilor din estul Ucrainei este o aventură sângeroasă şi o greşeală fatală a politicii ruse”, a declarat Şeremet în 2014. Printre prietenii ruşi care îi rămăseseră s-a numărat politicianul Boris Nemţov, asasinat în 2015. Pavel Şeremet a participat la înmormântarea acestuia şi la comemorarea unui an de la moartea sa, ocazie cu care a apărut în public la Moscova pentru ultima oară înainte să fie ucis la rândul său.

Înmormântarea lui Pavel Şeremet a avut loc la un cimitir din oraşul său natal, Minsk, pe 23 iulie.

Autorităţile ucrainene au declarat că investigarea atentatului se va desfăşura cu asistenţa FBI din Statele Unite.

Acest caz tragic trebuie să atragă atenţia comunităţii internaţionale asupra riscurilor libertăţii de exprimare şi ale activităţii jurnalistice în ţări precum Ucraina şi Federaţia Rusă.