ARHIVELE COMUNISMULUI FOTO Cum a scăpat de KGB, în 1961, autorul unei proclamaţii antisovietice difuzate în Chişinău
0
O scrisoare anonimă împotriva liderului de la Kremlin şi a Partidului Comunist i-a pus pe jar, în noiembrie 1961, pe miliţieni, securişti şi conducerea Moldovei Sovietice. În ciuda eforturilor depuse de autorităţi, autorul proclamaţiei a scăpat fără pedeapsă.
Abolirea cultului personalităţii lui Stalin la Congresul al XX-lea al PCUS, din 24-25 februarie 1956, a fost percepută drept o schimbare a cursului URSS. Însă, în scurt timp, o parte din locuitorii Uniunii Sovietice au văzut că această turnură a fost doar una de formă, deoarece în locul unui dictator cu mâinile pline de sânge a venit un lider autoritar (Hruşciov). Cei care îndrăzneau să-l critice pe noul conducător erau pedepsiţi la fel de aspru de către organele de represiune. Cazul descris mai jos este unul dintre puţinele care au avut un sfârşit fericit.
Zăpada în 1961 a căzut ceva mai devreme decât în alţi ani. La 21 noiembrie, Chişinăul era deja acoperit cu un strat gros de nea. În dimineaţa acelei zile, care era una de marţi, miliţia, şefii de partid şi de stat, dar mai ales Comitetul Securităţii de Stat al RSS Moldoveneşti au fost alertate. Informaţiile venite şi telefoanele primite constatau că în Chişinău au fost difuzate câteva zeci de foi volante cu caracter antisovietic.
SPERIAŢI DE CONŢINUTUL FOII VOLANTE
Dimineaţa, mai mulţi locuitori ai Capitalei care şi-au deschis cutiile poştale pentru a ridica corespondenţa, au descoperit în ele foi câte o foaie volantă. Unii au găsit astfel de foi în uşă. Alţi chişinăuieni, mergând dimineaţa la lucru sau la şcoală, au observat o bucată de hârtie neobişnuită, de fapt, o fotografie, lipită pe panouri de publicitate, pe garduri, pe cabinele telefonice, pe uşile blocurilor administrative şi chiar aruncată pe asfalt. Fotografia avea dimensiunile de 13 x 18 centimetri şi, strălucind, se vedea de departe. Era scrisă de mână cu litere aldine, în limba rusă. Calitatea pozei nu era una ideală, dar se putea citi ceea ce era scris.
„Beneficiarii“ acestui răvaş antisovietic nu au fost selectaţi. Scrisoarea a ajuns la pensionari, muncitori, intelectuali, miliţioneri, şefi de la Consiliul de Miniştri. Au avut „şansa“ să primească sau să găsească această capodoperă antisovietică un colonel pensionar al Armatei Sovietice şi unul de la KGB.
Unii dintre cetăţenii devotaţi patriei sovietice, de îndată ce au descoperit proclamaţia, au mers la miliţie, alţii - la Comitetul de partid şi chiar direct la Comitetul Securităţii de Stat şi au predat ceea ce au găsit. Aşa cum aveau să mărturisească, unii dintre ei nici n-au apucat să citească scrisoarea până la capăt şi şi-au dat seama de caracterul antisovietic al acesteia. La KGB au ajuns 20 de foi volante, toate având acelaşi conţinut, iar numărul exact al celor distribuite nu se cunoaşte.
Teama că informaţia despre acest incident s-ar putea răspândi în oraş i-a determinat pe securişti ca în procesul interogării celor care au adus scrisorile să se intereseze cu cine au mai vorbit, cui i-au mai povestit despre scrisoare. Mai toţi au afirmat că au tăcut chitic, unii precizând că i-au arătat scrisoarea doar unui vecin. Cu toate măsurile de precauţie, vestea despre difuzarea proclamaţiilor s-a răspândit repede în Chişinău.
Căminul cultural al USM. FOTO Dosar SIS
În acea zi KGB al RSSM a intentat un dosar penal pe faptul infracţiunii prevăzute de art. 67 din Codul Penal al RSSM „Chemări la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orânduirii de stat sau la încălcarea prin violenţă a integrităţii teritoriale a RSS Moldoveneşti“. Un exemplar al proclamaţiei a fost trimis la Moscova.
În lipsa unei versiuni asupra celor petrecute noaptea, pe 21 noiembrie (rapoartele miliţiei nu au fixat ceva neobişnuit), securiştii au demarat o anchetă minuţioasă pentru a descoperi făptaşul.
Foaia volantă era un manifest îndreptat împotriva birocraţiei sovietice şi de partid, a sistemului socialist, în special împotriva lui Nichita Hruşciov, prim-secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist al URSS. Acestuia i se aduceau acuzaţii grave privind comiterea crimelor împotriva propriilor cetăţeni. Totodată, proclamaţia demasca ororile comise de regimul comunist.
ANCHETĂ FĂRĂ REZULTATE
S-a constatat că una dintre scrisori a fost găsită pe 21 noiembrie, la ora 00.15/20 de minute, aşa încât securiştii au dedus că difuzarea lor a început pe la miezul nopţii. Traseul de răspândire a scrisorii a cuprins circa 5-6 kilometri, distanţă ce putea fi parcursă, având în vedere zăpada şi gheţuşul de afară, în nu mai puţin de 1,5-2 ore.
O foaie volantă a fost găsită într-o cutie poştală din apropierea intersecţiei străzilor Şciusev şi 28 iunie 1940 (actuala Vlaicu Pârcălab). Pentru a identifica cutia poştală şi, eventual, ora la care a fost aruncată scrisoarea, KGB a obligat serviciul poştal să-i prezinte graficul de ridicare a scrisorilor pe traseul respectiv, cu precizie de până la câteva minute.
Zona în care au fost distribuite foile volante se întindea din partea de centru-nord a Capitalei până în cea de centru-sud. Astfel, un eventual traseu ar putea fi următorul: răspândirea a început pe strada Livezilor (actualmente Alexe Mateevici) nr. 4, apoi 46 şi 52, după care distribuitorul (sau, poate, distribuitorii) a coborât pe str. Puşkin până la str. Şciusev, pe care a mers până la str. Komsomolskaia (Mihai Eminescu), a coborât până la str. Kiev (31 august 1989), pe care a cotit şi a mers până la str. Bender (Tighina). A urcat pe Tighina, până la str. Pirogov (actualmente Mihail Kogălniceanu), pe care a cotit şi a mers până la str. Ismail, coborând pe aceasta până la str. Lenin, deplasându-se spre Gara Chişinău. A ajuns până la uzina de pompe Kotovski (str. Negruzzi), a revenit deplasându-se pe str. Ştefan cel Mare (actualmente Alexandru cel Bun), până la cinematograful Chişinău, situat la intersecţia străzilor Bender (Tighina) şi Ştefan cel Mare (Alexandru cel Bun). Nu este exclus ca cei care au distribuit foile să se fi deplasat în sens invers pe acest traseu – din vale în deal.
Pentru identificarea autorului, în ziua în care au fost găsite foile volante, securitatea a folosit un câine dresat pe nume Djulbars. Acesta, mirosind foaia de la cinematograful Chişinău, s-a deplasat încrezător pe str. Ştefan cel Mare în direcţia străzii Bulgare, a coborât apoi până la str. Ogorodnaia (actualmente Grădinilor), a ajuns şi a traversat calea ferată, a revenit pe Grădinilor şi luat-o spre sectorul Râşcani al Capitalei, ajungând până la prospectul Tineretului (actualmente bulevardul Grigore Vieru). Aici s-a oprit în faţa unei biserici (probabil, Biserica armenească apostolică Sf. Maica Domnului), pierzând urma.
Unde au fost disribuite foile volante
S-a constatat că nouă foi volante au fost aruncate în cutiile poştale sau puse în uşile locuitorilor, trei au fost găsite pe asfalt, două - pe peretele uzinei Kotovski, câte una pe panoul de informaţii al cinematografului Chişinău şi al redacţiei ziarului „Юный Ленинец“ („Tânărul Leninist“), la intrarea în punctul de recepţie, într-o cabină telefonică, în cutia poştală a gărzii populare şi una într-o cutie poştală ce nu a fost identificată.
Sediul gărzii populare din str. Kiev (actualmente str. 31 august 1989), unde la fel a fost plasată o proclamaţie antisovietică. FOTO Dosar SIS
Cele 20 de foi volante au fost depistate în următoarele locuri (în ordinea eventualului traseu descris mai sus): str. Livezilor nr. 4, nr. 46 şi nr. 52; str. Puşkin (colţ cu Şciusev) nr. 63 şi, tot acolo, pe panoul de informaţii al redacţiilor ziarelor „Tânărului Leninist“ şi „Scânteia Leninistă“; str. 28 iunie (Vlaicu Pârcălab) nr. 30, ap. 4, între Podolskaia (Bucureşti) şi Şciusev, şi tot acolo la ap. 7; str. Komsomolskaia (Mihai Eminescu) colţ cu Kievului (actuala str. 31 august 1989) – cutia poştală a sediului gărzii populare din raionul Lenin; o cutie poştală din zona centrală a oraşului; str. Bender (Tighina), colţ cu Podolskaia (Bucureşti) - în cabina de telefoane; str. Podolskaia nr. 12; str. Pirogov (Kogălniceanu) – una în sala sportivă a stadionului republican şi una la Casa de cultura a USM; str. Ismail nr. 24 şi nr. 30 - între str. Pirogov şi str. Şciusev; str. Lenin în perimetrul străzilor Lev Tolstoi şi Tkacenko (Ciuflea) – punctul de curăţătorie; piaţa Kotovski din bulevardul Negruzzi; uzina Kotovski – una pe trotuar şi una lipită de gard şi str. Ştefan cel Mare (Alexandru cel Bun), colţ cu str. Bender (Tighina) - pe panoul de informaţii al cinematografului Chişinău.
NOROC DE DESTITUIREA LUI HRUŞCIOV
Una dintre măsurile luate de autorităţi a fost expertizarea chimică şi grafologică a foii volante, care a stabilit că aceasta ar fi putut fi fotografiată cu un aparat de marca Zenit, Zorki, Făd sau alta din această categorie. Multiplicarea ar fi fost făcută în condiţii casnice de către un amator. Nici expertiza chimică nu a dat rezultate concrete. A fost identificată până şi marca cleiului cu care a fost lipită foaia pe panoul de informaţii al cinematografului Chişinău, dar fără folos (era unul obişnuit).
După două luni de cercetări, nefiind identificat autorul, la 22 ianuarie 1962 cercetarea a fost întreruptă, iar căutarea făptaşului a fost pusă în sarcina secţiei operative a KGB al RSSM.
Lucrurile aveau să ia o întorsătură neaşteptată doi ani mai târziu, când, în octombrie 1964, Nichita Hruşciov a fost înlocuit la putere. În asemenea circumstanţe, identificarea celui care a difuzat foile volante nu mai era actuală. Excesul de zel putea să se întoarcă împotriva securiştilor ca un bumerang.
La 23 decembrie 1964, dosarul a fost pus pe rol, iar trei zile mai târziu, la 26 decembrie, cauza penală a fost clasată, cu următoarea formulare: „Acţiunile persoanei care a distribuit foile volante nu mai prezintă pericol social, întrucât critica a fost îndreptată preponderent împotriva lui N.S. Hruşciov, iar în contextul schimbărilor intervenite, acţiunile acestuia nu mai cad sub incidenţa art. 67 Cod Penal al RSSM şi nu constituie infracţiune“. Astfel, prin destituirea lui Hruşciov de la putere, un disident a scăpat de puşcărie.
Cetăţeni vigilenţi
Prezentăm mai jos câteva dintre faptele cetăţenilor capitalei RSSM demne de acele vremuri.
Anton Bognibov era traducător la ziarul „Юный Ленинец“ şi la revista „Scânteia Leninistă“. Venind la serviciu în dimineaţa zilei de 21 noiembrie, a observat că numărul proaspăt al ziarului de pe panoul de informaţii al redacţiei din str. Şciusev nr. 63 era rupt, iar în locul lui era lipită o foaie volantă. A luat foaia şi a transmis-o redactorului-şef. Tot în acea zi, a scris explicaţii la Securitate.
Cetăţeanul Grigore Balagula a depistat scrisoarea la ora 8.00 şi, după ce a citit-o, a rupt-o şi a aruncat-o în sobă. Însă la ora 9.00, datoria civică l-a obligat să meargă la Comitetul raional de partid din raionul Octombrie (actualmente sectorul Râşcani al Capitalei), unde i-a povestit secretarului al II-lea despre cele găsite. S-a întors acasă, a strâns rămăşiţele foii (noroc că nu făcuse focul în sobă) şi le-a dus la Securitate.
Mihail Rupa era un colaborator al revistei „Chipăruş“ şi locţiitorul şefului gărzii populare din raionul Lenin al Chişinăului (sectorul Centru). Nu ridicase corespondenţa din cutia poştală a secţiei de ceva timp. Însă la 23 noiembrie, la ora 16.30, când a verificat conţinutul acesteia, a găsit foaia volantă. La ora 17.00 terminase de scris explicaţii la KGB.
Trăiască libertatea!
Traducerea foii volante din 21 noiembrie 1961
„Cetăţeni! A venit timpul să ne gândim la cauzele crimelor săvârşite în aşa-numita perioadă a construcţiei socialismului. Hărţuirea îndelungată în tabăra ticăloşilor care au săvârşit aceste crime a culminat cu victoria unuia dintre aceştia – Hruşciov.
Actualmente acest porc, pentru a se dezvinovăţi şi a căpăta popularitate în rândul poporului, dă vina pe foştii lui complici. Însă, dacă aceştia ar avea dreptul să vorbească, ar spune că ei împreună au întocmite liste ale «duşmanilor poporului». De ce banda de monştri a reuşit să extermine sute de mii de cetăţeni ai ţării noastre? De ce timp de 44 de ani ne hărţuiesc şi îşi bat joc de popor? O putere a bastarzilor şi birocraţilor!
Fiindcă ei au construit un sistem după cruzime şi lipsă de milă este identic cu cel al lui Hitler. Un tiran a fost lichidat cu ruşine, dar sistemul s-a păstrat. Astăzi îl aplaudăm pe Hruşciov, dar mâine vom plăti cu capul fiindcă sistemul a rămas neclintit, iar împreună cu el există pericolul repetării sălbăticiilor stalinismului. Propaganda de tip fascist ne umple capul cu tâmpenia construcţiei comunismului, ne prosteşte. Pentru acest scop sunt cheltuite miliarde de ruble.
Nu credeţi, oameni buni. Dictatura caută susţinerea Dumneavoastră. Armata birocratică de partid, pentru a-şi păstra locurile calde şi a distrage atenţia noastră, pentru o viaţă mai bună, este în stare să ne promită munţi de aur. Ajunge cu minciuna. Niciun sprijin bandei de canibali!
Muncitorule, statul te fură fără ruşine. Nicăieri în lume nu există un salariu atât de mic ca al tău. Trebuie să te gândeşti la aceasta, trebuie să lupţi pentru a trăi mai bine. Pentru luptă trebuie să ne unim forţele.
E mare frica? Fără teamă. Atât a fost să ne mai închinăm acestei puteri a aventurierilor şi infractorilor.
Jos regimul birocraţilor şi călăilor de partid!
Trăiască libertatea!“
Se încarcă comentariile...
