Anticorupţia a dat în clocot la Chişinău în stil mare: Arestarea Procurorului General, Alexandr Stoianoglo

Procurorul General al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo

Republica Moldova, sub guvernul pro-occidental al Maiei Sandu, a trecut serios la treabă: a refăcut relaţiile internaţionale, şefi de stat şi de guverne europeni sunt săptămânal la Chişinău, în timp ce acordurile internaţionale de finanţare determinate de reforme au luat locul livrărilor de vaccinuri ca ajutor pentru combaterea pandemiei.

Dacă pe dimensiune politică lucrurile au curs avantajos iar Maia Sandu a susţinut şi un discurs mult aşteptat la Adunarea Generală a ONU menţinând opţiunea retragerii trupelor ruse, contrar aşteptării unor pesimişti, campania anticorupţie se mişca lent iar prezenţa Procurorului General Alenxandr Stoianoglu ameninţa miezul acţiunii anunţate de către PAS. Dar marţi, 5 octombrie, când la Bucureşti cădea prin moţiune de cenzură Guvernul Cîţu, la Chişinău începea campania anti-corupţie în stil mare cu reţinerea Procurorului General.

Lovitură de forţă, orchestrare de mare maestru, colaborare excelentă a SIS, Poliţiei şi Consiliului Superior al Procurorilor

Alexandr Stoianoglu era un personaj blocant pentru perspectiva reformelor din Republica Moldova. Am spus-o nu o dată, acesta trebuia să plece prin rolul nefast pe care-l juca în sistem, acolo unde era cel care ocrotea interesele tuturor potentaţilor cu bani. Fostul oligarh atotputernic Vladimir Plahotniuc, oligarhul dat în căutare la nivel internaţional Veaceslav Platon, dosarul furtului miliardului şi cel al spălării banilor din companiile de stat ruse prin sistemul bancar din Republica Moldova cu ajutorul hotărârilor judecătoreşti şi unor datorii fictive, toate s-au oprit şi au fost acoperite de acţiunile lui Stoianoglu. Iar după arestarea sa, la Chişinău poate începe jihadul juridic împotriva tuturor celor implicaţi, într-o formă sau alta, prin corupere, în situaţia actuală a Republicii Moldova.

În afacere au fost combinate mai multe cauze, care de care mai complexe. Cazul Petic, al unui fost ofiţer de frontieră care dezvăluise schemele de transfer şi furt prin vămi, căruia i s-a înscenat de către Poliţie o acuzaţie de viol, care l-a trimis în arest pentru 9 luni şi i-a distrus viaţa; cazul acoperirii şi scoaterii de sub urmărire penală a arestatului Veaceslav Platon; cazul Laudromat, al spălării de bani, în care au apărut date potrivit cărora însuşi Stoianoglu a fost beneficiar, prin două firme ale soţiei sale. Şi, peste toate, blocarea demiterii sale din funcţie şi controlul asupra Consiliului Superior al Procurorilor pe care îl exercita Stoianoglu, toate au jucat un rol şi au fost descurcate astăzi.

Protagonistul principal al scenariului şi acţiunii în forţă rămâne, la nivel politic, Ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco, care a descurcat iţele complicate ale afacerii şi a orchestrat prăbuşirea castelului de cărţi şi jocului de domino care-l ţinea pe Stoianoglu în funcţie. Capacitatea de analiză şi cunoaştere a faptelor, legarea unor cazuri extrem de complexe, utilizarea anchetelor organizaţiilor neguvernamentale şi a mass mediei, dar şi coagularea eforturilor instituţionale care au implicat SIS, Ministerul de Interne condus de Ala Revenco – fosta consilieră prezidenţială pentru Securitate Naţională, toate au condus la deznodământul de astăzi, primul livrabil al actualei guvernări în combaterea corupţiei. Şi nu au trecut încă 6 luni de guvernare, fapt care anunţă o schimbare majoră în Republica Moldova care are, azi mai mult decât ieri, o şansă în plus să se facă bine.

De menţionat că, până în ultimul moment, Stoianoglu a încercat să blocheze tot acest efort, să se opună reformelor, să blocheze orice posibilitate de a mişca un fir de păr din noianul de mizerii din spatele său. Pentru că, nu trebuie să existe nici un dubiu, ceea ce au găsit la percheziţie şi vor găsi procurorii care fac azi ancheta la adresa fostului Procuror General va zdruncina multe averi, castele, imperii clădite din furturi şi afaceri dosite după paravane de firme off shore şi conturi anonime. Dezvăluirile recente Pandora Papers se dovedesc doar vârful icebergului pentru Republica Moldova, iar promisiunea că aceste anchete nu se vor opri până la ultima persoană implicată contează în primul rând.

Am ales să facem mai jos un film al celor trei componente ale afacerii Stoianoglu de marţi, 5 octombrie, după cum urmează: Afacerea Petic; Blocarea Consiliului Superior al Procuraturii; Afacerea gardianului furturilor şi apărătorului corupţilor Stoianoglu; şi reţinerea lui Stoianoglu.

Filmul faptelor: Afacerea Petic

Fostul şef-adjunct al Serviciului Protecţie Internă şi Anticorupţie al MAI, Vadim Mînzărari, dar şi mai mulţi foşti ofiţeri ai ex-Direcţiei Operaţiuni Speciale a INI, au fost încătuşaţi în această dimineaţă de către ofiţerii SIS şi SPIA, în comun cu procurorii. Oamenii legii au făcut percheziţii la domiciliul acestora, iar ca urmare a acţiunilor de urmărire penală, aproximativ şase persoane au fost reţinute.

Solicitat telefonic, Vladimir Viscun, şeful SPIA, a confirmat operaţiunea, inclusiv reţinerea unui fost şef adjunct SPIA, dar nu a putut oferi mai multe detalii, făcând trimitere la secretul anchetei. Viscun a menţionat că instituţia pe care o conduce va veni mai târziu cu mai multe informaţii despre acest caz.

Ceilalţi foşti ofiţeri DOS reţinuţi în prezent activau în cadrul mai multor subdiviziuni ale MAI, inclusiv la IGPF.

SIS, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, a publicat secvenţe video care ar proba fabricarea dosarului „Petic”. Întreaga afacere se referă la arestarea ilegală a unui ofiţer al Poliţiei de frontieră care a dezvăluit malversaţiunile colegilor săi, la nivel instituţional.

Serviciul de Informaţii şi Securitate a publicat secvenţe video ale organizării înscenării pretinsului viol, instrucţiunilor şi ofertelor făcute de către foştii angajaţi ai Direcţiei 5 a INI al IGP al MAI persoanei racolate în vederea denunţării false, precum şi căile de retragere şi garanţiile propuse acesteia. Din imagini rezultă că scenariul realizat implica utilizarea unor substanţe psihotrope în vederea surprinderii victimei înscenării la „locul faptei”.

Ulterior, persoana racolată a făcut un denunţ fals, cu bună ştiinţă, despre săvârşirea unei infracţiuni de viol, care este o infracţiune gravă, solicitând să fie considerată parte vătămată, dând în această calitate declaraţii mincinoase referitor la circumstanţele „violului”.

Serviciul Informaţii şi Securitate a emis un comunicat, în care anunţă că, „în dimineaţa zilei de astăzi, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Protecţie Internă şi Anticorupţie al Ministerului Afacerilor Interne în cooperare cu Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, în cadrul urmăririi penale pe un caz ce ţine de fabricarea unui dosar penal, pe mai multe capete de acuzare, au reţinut 6 foşti şi actuali angajaţi MAI”.

Conform comunicatului, „în cadrul urmăririi penale au fost documentate acţiuni ce ţin de fabricarea unui dosar penal privind o pretinsă infracţiune de natură sexuală, care ar fi fost săvârşită de un fost angajat MAI. Bănuiţii, folosindu-se de statutul special, ar fi racolat o persoană în vederea denunţării false cu bună ştiinţă şi ar fi asistat-o în falsificarea probelor prezentate, cu utilizarea tehnicii speciale”, precizează SIS.

În cazul în care persoanele reţinute vor fi găsite vinovate, acestea riscă pedeapsă penală cu închisoare de la 2 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la 5 ani la 10 ani. În context, menţionăm că PCCOCS transmite, cu referire la caz, că are loc investigarea activităţii ilegale a Direcţiei nr. 5 în interesul organizaţiei criminale „Plahotniuc”. 

În acelaşi timp, fostul poliţist de frontieră, Gheorghe Petic, sugerează că ar fi vorba despre dosarul său în care este cercetat pentru viol. „Eh, cei din fosta Direcţia N5 a Ministerului de Interne, mare greşeală aţi făcut cu „violul” lui Petic. „Să curgă sânge atunci”. Hai, domnilor procurori, curaj. Jizdan e următorul, sunt gata să mă întorc cu ei după zid, împreună cu ei toţi, cam 100 la număr. Viitoarea mea carte va fi în două volume după arestările de azi. Sunt fericit, munca de doi ani dă roade, doi ani a trebuit să tac, dar e timpul. Şi ţineţi minte, Jizdan şi Cavcaliuc împreună cu toţi cei 100 criminali din fosta Direcţia 5, care s-a ocupat cu falsificări, interceptări, filmări de după colţ, eu încă nimănui nu i-am rămas dator în viaţa asta. Urmează lucruri ca în filme. Fiţi pe fir.”

Gheorghe Petic a fost reţinut pe data de 12 octombrie 2018, după ce o femeie - locuitoare a oraşului Ungheni în vârstă de 31 de ani - a telefonat la serviciul 112 şi a declarat că a fost violată de el. S-a întâmplat după ce Petic a făcut dezvăluiri despre schemele de contrabandă de la vamă. Au urmat nouă luni de închisoare şi decizia Curţii de Apel de a transmite cazul spre reexaminare. Petic a fost eliberat în sala de judecată.

Filmul faptelor: Blocarea Consiliului Superior al Procuraturii

Fostul deputat al Platformei DA, ex-preşedintele Comisiei parlamentare de anchetă „Laundromat”, al spălării de bani ruşi prin băncile din Republica Moldova, Inga Grigoriu, a fost invitată la Centrul Naţional Anticorupţie pentru a oferi detalii în cazul acţiunilor preşedintelui Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, acuzată de depăşirea atribuţiilor de serviciu în cazul refuzului examinării a unei sesizări privind acţiunile procurorului general, Alexandr Stoianoglo, care a dispus renunţarea la învinuire în privinţa controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon. Inga Grigoriu a declarat că, în cadrul vizitei la CNA, ea a suplimentat sesizarea în legătura cu deciziile unilaterale adoptate de şefa CSP cu alte două sesizări ce descriu aceleaşi fapte.

Mai exact, Grigoriu a solicitat anterior investigarea lui Stoianoglo în cazul presupuselor afaceri în Ucraina ale lui Veaceslav Platon cu Ţvetana Kurdova, soţia procurorului general, dar şi pentru posibila implicare a lui Stoianoglo în dosarul „Laundromat”. În ambele cazuri, Angela Motuzoc, Preşedinta CSP, a refuzat desemnarea a unui procuror pentru a investiga cazurile respective.

Amintim că Inga Grigoriu a depus anterior o sesizare în adresa Consiliului Superior al Procurorilor prin care a cerut desemnarea a unui procuror pentru examinarea „acţiunilor ilegale” ale Procurorului General Alexandr Stoianoglo în procesul de renunţare la învinuire în privinţa condamnatului Veaceslav Platon. Mai exact, fosta parlamentară susţine că anume Stoianoglo a fost cel care a organizat şi dirijat acţiunile procurorilor care, în cadrul şedinţei de judecată, au renunţat la învinuirile aduse controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon. Angela Motuzoc a refuzat examinarea acestei sesizări, fapt pentru care a fost acuzată de depăşirea atribuţiilor de serviciu şi încălcarea prevederilor Legii cu privire la Procuratură.

Nu este, deci, o surpriză că marţi, 5 octombrie, Şedinţa Consiliului Superior al Procurorilor a început cu scandal. Preşedintele CSP, Angela Motuzoc, a anunţat că nu ar exista un document care ar confirma legalitatea deţinerii funcţiei de preşedinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de către Dorel Musteaţă. În acest sens, Motuzoc a propus membrilor CSP să examineze posibilitatea participării lui Musteaţă la şedinţa respectivă.

De menţionat că, în urma deciziei Curţii Constituţionale din 10 iulie 2021, au fost declarate neconstituţionale unele prevederi din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. În acest sens, s-a anulat prevederea cu privire la majorarea numărului membrilor CSM de la 12 la 15. Prin decizia respectivă a Înaltei Curţi, Luiza Gafton, decanul de vârstă al CSM, şi-a pierdut calitatea de membru şi, respectiv, preşedinte interimar al Consiliului. Astfel, s-a revenit la hotărârea din 2019 prin care funcţia de preşedinte interimar al CSM este deţinută de Dorel Musteaţă.

Potrivit lui Motuzoc, nu există o nouă hotărâre a CSM care ar confirma faptul că Musteaţă asigură interimatul funcţiei de preşedinte interimar. În cadrul şedinţei, Dorel Musteaţă a atras atenţia asupra faptului că el a participat şi la şedinţele precedente ale CSP, însă atunci Angela Motuzoc nu a avut obiecţii privind participarea sa la şedinţe. În plus, prin decizia CCM din 10 iunie, s-a revenit la situaţia anterioară numirii Luizei Gafton în funcţia de preşedinte interimar al CSM. Supusă votului, propunerea Angelei Motuzoc privind refuzul participării lui Dorel Musteaţă nu a fost susţinută.

De menţionat că CSP examina marţi cererea deputatului Lilian Carp cu privire la acţiuni ilegale suspecte comise de procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Mai exact, este vorba de o posibilă implicare a şefului PG în dosarul „Laundromat”.

De altfel, al doilea episod din şedinţa CSP l-a avut ca protagonist chiar pe Alexandr Stoianoglu, care a ales să facă presiuni directe asupra plenului. Stoianoglo a întrerupt şedinţa Consiliului Superior al Procurorilor şi a ameninţat membrii CSP că ar putea purta răspundere pentru deciziile adoptate chiar în timp ce membrii Consiliului examinau cererea deputatului Lilian Carp cu privire la ilegalităţile care-i erau imputate tocmai procurorului general în dosarul „Laundromat”, dar şi renunţare la învinuire în privinţa condamnatului Veaceslav Platon.

În tipul examinării cererii, Stoianoglo a intrat în sala de şedinţă, a întrerupt dezbaterile şi i-a înmânat preşedintelui CSP, Angela Motuzoc, o sesizare şi a rugat-o să o transmită şi altor membri ai Consiliului. Totodată, procurorul general i-a „amintit” membrilor CSP că aceştia ar putea fi traşi la răspundere contravenţională pentru deciziile adoptate.

Ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco, s-a arătat deranjat de acest comportament al procurorului general, menţionând că acesta nu are dreptul să intervină în activitatea CSP. Totuşi, Motuzoc a dat curs solicitării lui Stoianoglo şi a dispus înmânarea copiilor documentului prezentat de procurorul general. Acţiunile Preşedintei CSP au fost criticate de Litvinenco care la un moment dat a întrebat „care este procedura de revocare a preşedintelui CSP”. În documentul prezentat de Stoianoglo se face referire la mai mulţi membri CSP, printre care Dorel Musteaţă, Svetlana Balmoş, Natalia Moloşag şi Lilia Potîng.

În ciuda tuturor acestor presiuni, CSP a decis desemnarea unui procuror pentru examinarea „ilegalităţilor” comise de Stoianoglo. „CSP a hotărât: a-l desemna pe Victor Furtună, procuror în Procuratura Anticorupţie, pentru examinarea aspectelor invocate în adresarea domnului Lilian Carp, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, preşedinte al Comisiei Securitate Naţională, Apărare şi Ordine Publică, vizând pretinsele acţiuni ilegale comise de Alexandr Stoianoglo, procuror general al R.Moldova”, a declarat chiar preşedintele Consiliului, Angela Motuzoc.

De menţionat că Stoianoglo este acuzat că ar fi propus sintagma „avînd efect suspensiv” în calitate de amendament la modificarea art.14 alin.(1)2 din Legea nr.190/2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului care a permis comiterea spălării de bani denumite generic Landromat. La fel, acesta este acuzat că ar fi beneficiar efectiv al agenţilor economici Verlok Development Inc şi Jet Business Limeted (companii care anterior au aparţinut lui Veaceslav Platon), scrise pe numele soţiei sale. Totodată, el este acuzat şi de faptul că a renunţat, ilegal, la învinuire în privinţa condamnatului Veaceslav Platon.

„Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor de azi luată cu 7 voturi pro: domnul Victor Furtună, procuror în Procuratura Anticorupţie, a fost desemnat ca procuror responsabil de a analiza pretinsele fapte infracţionale comise de Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, conţinute în sesizarea lui Lilian Carp”, a scris ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco, care a publicat şi hotărârea CSP

Filmul faptelor: Afacerea gardianului furturilor şi apărătorului corupţilor Stoianoglu

Procurorul general Stoianoglu a încercat multe tertipuri pentru a-şi salva pielea. Acum aceste acţiuni sunt mai clar revelate după acţiunile de marţi care au dus la reţinerea sa. Astfel, el a recurs la victimizare, la sesizarea Comisie de la Veneţia, la încercarea de blocare a legilor din Parlament care modificau Constituţia în privinţa legilor justiţiei, care în final au dus la schimbarea structurii CSP care era sub controlul său şi la numirea unui procuror care să-l ancheteze.

Dar pe parcurs, a recurs şi la invocarea etniei sale, găgăuze, pentru a striga că ar fi discriminat, tot astfel cum a atacat mass media şi societatea civilă pentru că şi-a făcut documentarea în diverse forme, în timp, de la persoane familiare cu problemele sale penale. Într-o conferinţă de presă, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a făcut un şir de declaraţii prin care s-a victimizat, spunând că a devenit „prima şi principala ţintă” în războiul anunţat de guvernarea PAS corupţiei. Şeful Procuraturii a afirmat că este vorba şi despre o campanie de discreditare, „pusă la cale cu implicarea directă a unor grupări criminale”, politicieni, printr-o reţea de ONG-uri şi aşa-zişi experţi independenţi.

Stoianoglo a făcut trimitere la mai multe evenimente şi studii prezentate de IPRE, precizând că, în cadrul acestora, activitatea Procuraturii este criticată. Mai mult, el a acuzat că reprezentanţi ai Institutului l-ar fi susţinut pe fostul şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, având o comunicare cu el. Ulterior, Ministrul Justiţiei Sergiu Litvinenco a venit cu un comentariu, spunând că, deşi procurorul a încercat să se prezinte ca o victimă a politicului, de fapt, el este o victimă a „incompetenţei şi lipsei de verticalitate”.

De altfel, mai multe organizaţii ale societăţii civile au fost nevoite să condamne declaraţiile calomnioase şi inacceptabile ale Procurorului General la adresa organizaţiilor non-guvernamentale, a mass-media independentă şi a partenerilor de dezvoltare, comportament care denotă o lipsă de înţelegere a rolului societăţii civile şi al procuraturii într-o societate bazată pe supremaţia legii.

Într-o declaraţie remisă presei, organizaţiile subliniază că, „contrar insinuărilor Procurorului General, ONG-urile nu au susţinut modificările recente la Legea Procuraturii care prevăd evaluarea activităţii şi demiterea Procurorului General. De asemenea, întâlnirea ONG-urilor din decembrie 2019 cu fostul procuror a avut loc pe fundalul interdicţiei impuse de către Procurorul General celorlalţi procurori de a discuta despre situaţia din procuratură, în timp ce în procuratură se întâmplau lucruri neclare pentru cei din afara instituţiei. Scopul acelei întâlniri din decembrie 2019, la care au participat câţiva reprezentanţi ai societăţii civile şi ai presei independente, a fost documentarea cu privire la situaţia din procuratură. Monitorizarea instituţiilor statului constituie una din activităţile de bază ale OSC-urilor”.

„În declaraţiile sale, Procurorul General s-a referit la două studii lansate în septembrie 2021 de către Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) şi Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Prin prezentarea analizelor şi formularea recomandărilor pentru sectorul justiţiei, IPRE şi CRJM au acţionat ghidându-se de interesul public şi au utilizat în acest sens date oficiale publicate de procuratură. Lansarea acestor documente a avut loc în această perioadă, fiind amânate din cauza campaniei electorale. Concluziile documentelor nu au fost contestate de procurori. Mai mult, analize similare au fost efectuate de către CRJM şi până la numirea dlui Stoianoglo în funcţia de Procuror General”, se mai arată în declaraţie.

ONG-urile specializate în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei consideră că „acuzaţiile lansate de Procurorul General au avut scopul de a distrage atenţia publică de la problemele din procuratură, cum ar fi lipsa progresului în investigarea devalizării sistemului bancar şi a Laundromat-ului, fapt pentru care Procurorul General a fost criticat de întreaga societate. De asemenea, atacul Procurorului General s-a produs exact în ziua în care au fost publicate mai multe investigaţii în baza documentelor #PandoraPapers, care scot în prim plan cazuri de corupţie la nivel înalt şi spălare a banilor prin intermediul paradisurilor fiscale, deviind atenţia de la acestea”.

Declaraţia a fost semnată de:

• Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER)
• Asociaţia pentru Politica Externă (APE)
• Asociaţia Presei Independente (API)
• Asociaţia Promo-LEX
• Centrul de Antreprenoriat şi Politici Economice
• Centrul Expert-Grup
• Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
• CPR Moldova
• Fundaţia pentru Dezvoltare
•  Institutul de Politici Publice (IPP)
•  Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE)
•  LID Moldova
•  WatchDog.md

Pe de altă parte, Directorul executiv al Institutului pentru Politici şi Reforme Europene, Iulian Groza, a emis un comunicat în care constată cu regret „antrenarea instituţiei Procuraturii în reglări de conturi între grupurile cleptocratice”. Potrivit lui, ieşirea procurorului general împotriva organizaţiilor societăţii civile, centrelor de cercetare şi partenerilor de dezvoltare este regretabilă şi îngrijorătoare. Reacţia vine după ce Alexandr Stoianoglo a spus că este ţinta unei campanii de discreditare, „pusă la cale cu implicarea directă a unor grupări criminale, politicieni, printr-o reţea de ONG-uri şi experţi independenţi, în ghilimele”.

Directorul IPRE a menţionat că Alexandr Stoianoglo reprezintă o instituţie cheie, care ar fi trebuit să vegheze asupra respectării ordinii de drept şi a statului de drept în Republica Moldova, nu să atace şi să intimideze opiniile şi recomandările experţilor independenţi.

„Ca şi întotdeauna, echipa de la Institutul pentru Politici şi Reforme Europene, împreună cu alte organizaţii partenere ale societăţii civile şi în cooperare cu partenerii de dezvoltare şi autorităţile publice naţionale, va continua să îşi desfăşoare activitatea în strictă conformitate cu legea, statutul şi misiunea noastră, fiind ghidaţi de obiectivul de a promova şi susţine în Republica Moldova întărirea statului de drept, funcţionarea instituţiilor în interesul public şi al cetăţenilor în conformitate cu angajamentele internaţionale şi Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană”, a declarat directorul IPRE.

Filmul faptelor: reţinerea lui Stoianoglu

De altfel, confirmarea veridicităţii celor reclamate de către mass media şi societatea civilă din Republica Moldova a venit rapid, tot marţi: Procurorul Procuraturii Anticorupţie, Victor Furtună, cel desemnat de CSP după confruntările din cursul dimineţii să se ocupe de dosar, a decis pornirea urmăririi penale împotriva Procurorului General, Alexandr Stoianoglo. Anunţul a fost făcut de către ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco.

„Acum câteva minute în urmă am fost informat prin e-mail că procurorul desemnat astăzi de CSP pentru analizarea sesizării lui Lilian Carp a decis pornirea urmăririi penale împotriva Procurorului General, Alexandr Stoianoglo. Cnform art. 55/1 din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, „mandatul Procurorului General în privinţa căruia a fost pornită urmărirea penală în condiţiile art.270 alin.(7) din Codul de procedură penală se suspendă de drept pe perioada urmăririi penale”. De asemenea, prin efectul legii (art.18 alin.(4) Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură) sunt suspendaţi de drept şi adjuncţii Procurorului General. Prin urmare, în acest moment nu avem o conducere a procuraturii”, a scris ministrul.

Deşi legea prevede că CSP se convoacă în şedinţă în 5 zile de la intervenirea unei astfel de situaţii, Litvinenco consideră că este nevoie de convocarea unei şedinţe extraordinare chiar astăzi, pentru a selecta şi a propune Preşedintelui ţării un Procuror General interimar.

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a fost reţinut la scurt timp chiar în clădirea Procuraturii Generale. Acesta a fost reţinut pentru 72 de ore. Potrivit surselor Deschide.MD, în cursul serii au avut loc percheziţii în biroul şefului Parchetului General.

De alfel, Ministrul Justiţiei şi membrul Consiliului Superior al Procuraturii, Sergiu Litvinenco, a anunţat că membrii CSP încearcă să se convoace în şedinţă în vederea selectării a unui candidat pentru funcţia de procuror general interimar ca urmare a suspendării din funcţie a lui Alexandr Stoianoglo. Litvinenco a declarat că deja sunt 7 membri ai CSP din numărul necesar de 8 membri pentru asigurarea cvorumului. Potrivit lui, preşedintele Consiliului, Angela Motuzoc, nu a răspuns la telefon pentru a anunţa dacă dă curs invitaţiei. Potrivit surselor Deschide.MD, printre candidaturile la funcţia de procuror general interimar se vehiculează numele lui Dumitru Robu şi Victor Furtună.