Analiză: Cum poate cazul Moldovei inspira regimurile oligarhice din Georgia şi Ucraina

Precedentul moldovenesc ar putea deveni o sursă de inspiraţie pentru regimurile oligarhice din Georgia şi Ucraina, dacă acestea vor simţi ameninţarea unei anihilări iminente a sistemelor clientelistice care le aparţin, scrie expertul politic Dionis Cenuşa într-un articol de analiză pentru Agenţia IPN.

Într-o formă subtilă, partidul de la conducerea ţării a reuşit să îmbine implementarea parţială a unor prevederi ale Acordului de Asociere (aspecte tehnice în comerţ, sectorul vamal etc.) cu ignorarea, amânarea sau încălcarea altora (politicile anti-corupţie, asigurarea concurenţei libere, statul de drept etc.), explică politologul.

În opinia lui, implementarea hibridă a angajamentelor faţă de UE creează o marjă largă de manevră pentru guvernare, în care avansurile sunt diminuate de regrese, iar progresul general este foarte fragil. 

El consideră că cele întâmplate deja în Moldova în contextul „invalidării alegerilor din municipiul Chişinău” deschide noi „perspective” pentru regimurile politice similare din regiune, al căror punct comun de comparaţie este monopolul forţelor oligarhice asupra procesului de luare a deciziilor politice.

Precedentul moldovenesc exemplifică o competiţie dintre actorii oligarhici şi instituţiile UE. Deocamdată, primii dovedesc că UE poate fi indusă în eroare, iar relaţia cu aceasta poate fi exploatată în folosul propriei agende politice, accentuează Dionis Cenuşa. 

În acelaşi timp, el crede că UE îşi dezvăluie slăbiciunile, care decurg din gândirea strategică, stricta ghidare de prevederile legale agreate şi refuzul de a intra în jocul actorilor locali.

Primul aspect al precedentului moldovenesc ţine de faptul că acesta proiectează capacitatea unei guvernări de a se confrunta cu UE, atunci când vine vorba de supravieţuirea sa politică, punctează politologul.

Mai mult ca atât, guvernarea în cauză poate trece cu vederea pre-condiţiile politice cu care este condiţionată asistenţa macro-financiară din partea UE. La fel ca şi Moldova, reaminteşte Dionis Cenuşa, Ucraina şi Georgia beneficiază de asistenţa UE, care implică cerinţe tehnice cu privire la respectarea instituţiilor democratice. 

El precizează că guvernarea de la Chişinău a fost mereu reticentă vizavi de precondiţiile politice de la bun început şi chiar le-a comparat cu intervenţii în afacerile interne sau limitarea suveranităţii.

Iar cel de-al doilea aspect, descris de Dionis Cenuşa, denotă gradul de sacrificiu pe care şi-l poate permite o guvernare în deteriorarea conştientă şi deliberată a dialogului cu UE, cu condiţia că pot fi accesate ajutoare financiare şi legitimitate externă din alte surse.

Mai exact, specifică politologul, guvernarea a reuşit să coordoneze în mod excelent relaţia cu FMI şi Banca Mondială, compensând astfel relaţia şifonată cu UE.

Totodată, centralizarea atenţiei spre soluţionarea dosarului transnistrean a echilibrat atitudinea guvernelor naţionale din interiorul UE care, odată cu preluarea preşedinţiei de către Austria, este preocupată în primul rând de probleme existenţialiste (migraţia, frontierele externe) şi Balcanii de Vest, subliniază politologul.

Fără o reacţie dureroasă pentru guvernare, precedentul moldovenesc riscă să se extindă spre Georgia şi Ucraina în viitorii ani, concluzionează Dionis Cenuşa.