Ambasadoarea Lituaniei în Republica Moldova: „Presiunile din partea Rusiei au grăbit reformele“

Ambasadoarea Lituaniei în Republica Moldova: „Presiunile din partea Rusiei
au grăbit reformele“

Violeta Motulaitė, Ambasadoarea Lituaniei în Republica Moldova FOTO: Dumitru Goncear

Ambasadoarea Lituaniei, ţara care deţine Preşedinţia Uniunii Europene şi care va organiza Summitul de la Vilnius, ne-a vorbit despre relaţiile Ţărilor Baltice cu Rusia şi despre necesitatea unei campanii de promovare a vinurilor moldoveneşti.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Adevărul“: Cum a reuşit Lituania să construiască un stat european modern, în timp ce Moldova este încă în perioada de tranziţie, chiar dacă în 1991 am avut acelaşi punct de plecare?

Violeta Motulaité: Fiecare ţară se dezvoltă în felul său şi de aceea nu e uşor să compari Moldova cu Lituania, chiar dacă avem multe în comun. După restabilirea independenţei Lituaniei, scopul strategic al naţiunii a devenit integrarea euro-atlantică. Unul dintre cele mai importante aspecte a fost încrederea cetăţenilor că Lituania nu are o altă cale decât cea de integrare europeană. Aceasta a generat o voinţă politică puternică. Cele mai importante partide au semnat un acord de obiective comune în relaţiile externe, principalul dintre care era integrarea europeană.

În Moldova avem încă mulţi cetăţeni care regretă destrămarea URSS. Trăiesc şi lituanienii un sentiment asemănător?

Astăzi avem din ce în ce mai puţini nostalgici după perioada sovietică. Dacă e să fac o comparaţie cu Moldova, aici societatea este mult mai divizată. În anii ’90 exista mai multă determinare, iar ţările post-sovietice se puteau mobiliza mult mai uşor în jurul unei idei. Acum, după mai bine de 20 de ani de independenţă, fără a simţi avantaje economice şi sociale concrete, acest lucru este mult mai greu. Totuşi, ca simplu cetăţean, pot spune că Lituania a ales singura şi cea mai bună cale pentru o ţară mică, neprotejată şi înconjurată de vecini mari.

Credeţi că drumul Republicii Moldova spre UE ar fi fost mai scurt dacă făceam această alegere încă atunci?

În anii ’90, singura cale posibilă era integrarea europeană, iar pentru Lituania, chiar cea euro-atlantică. Astăzi Rusia şi alte ţări estice oferă alte opţiuni, care nu erau pe atunci, şi e mult mai dificil să convingi oamenii care e cea mai bună. E nevoie de multă muncă pentru a examina fiecare opţiune şi pentru a face mai apoi o alegere. Oamenii trebuie să simtă beneficiile unei sau altei părţi, doar atunci pot decide calea. Totodată, trebuie să fie uniţi în jurul unui singur scop. În ultimii 22 de ani, părerile oamenilor sunt tot mai diferite, iar acum alegerea e mai dificilă pentru Republica Moldova decât a fost atunci pentru Lituania.

În perioada sovietică, vinurile moldoveneşti erau solicitate, însă noua generaţie nu le cunoaşte.
Violeta Motulaité, ambasadoarea Lituaniei în Moldova

Cât de lungă a fost calea Lituaniei spre integrarea europeană?

În 1994, am aplicat pentru a deveni membru NATO, iar în 1995 - pentru a intra în UE. Ne-a luat aproape 10 ani de negocieri, pentru că trebuia să schimbăm tot sistemul legal. Şi Republicii Moldova îi va luat ceva timp. Pe de altă parte, Lituania a negociat Acordul de Asociere şi apoi cel de Liber Schimb, iar Moldova o face în paralel, ceea ce înseamnă că nu veţi pierde timp. După ce semnaţi aceste acorduri, va urma etapa de implementare. Dacă va fi voinţă politică, veţi putea aplica apoi pentru aderare şi vor începe alte negocieri, cele de aderare.

Care sunt principalele domenii în care suntem restanţieri?

Sectorul judiciar este unul dintre cele mai importante, pentru că de acesta depind şi reformele din alte sectoare, dar şi credibilitatea Moldovei în ochii investitorilor străini.

Au mai rămas doar două luni până la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Credeţi că vom reuşi să parafăm Acordul de Asociere cu UE, aşa cum ne-am propus?

Moldova a înregistrat cele mai bune rezultate în cadrul Parteneriatul Estic, iar motivul pentru care noi credem în succesul Moldovei este faptul că guvernul păstrează această fermitate de a reforma ţara. Aşadar, credem că în perioada Preşedinţiei lituaniene va fi posibilă parafarea Acordului de Asociere, inclusiv a celui de Liber Schimb. Totuşi, sunt acorduri foarte mari şi e greu să prezicem cât de pregătite vor fi ambele părţi. La fel de dificil este şi în cazul liberalizării regimului de vize, pentru că decizia finală va fi luată unanim de statele-membre. De aceea trebuie să convingeţi fiecare ţară a Uniunii Europene. Majoritatea sunt deja de acord, dar trebuie să-i convingeţi pe cei care mai au dubii. 

Toată lumea vorbeşte de Vilnius, dar ce va trebui să facă Moldova după Vilnius?

Perioada de după Vilnius este la fel de importantă. Dacă toate acordurile vor fi iniţiate, următoarea fază va fi implementarea şi nu va fi uşor, pentru că va trebui să faceţi şi sacrificii. De exemplu, în Lituania am fost nevoiţi să închidem centrala nucleară din motive de securitate, pentru că a fost construită după modelul celei de la Cernobâl. Prin urmare, preţul la energie s-a majorat.

Uniunea Europeană trece printr-o perioadă dificilă. Credeţi că este loc pentru extindere?

În UE sunt diferite opinii. Dacă vorbim despre Lituania, credem că extinderea Uniunii poate fi în beneficiul acesteia. UE trebuie să fie deschisă, altfel va înceta să se dezvolte. Noi suntem pentru extinderea UE, dar fiecare decizie trebuie luată după meritele fiecărei ţări şi cu cerinţe bine stabilite, care nu se schimbă pe parcursul procesului.

Recent, am lansat un proiect de interconectare la sistemul energetic al UE. Ştiu că Lituania a avut probleme cu Gazprom, ce aţi învăţat din acea experienţă?

Moldova şi Lituania sunt în aceeaşi barcă. Nici noi nu producem energie şi singurul nostru furnizor este Estul. Bineînţeles, atunci când nu există concurenţă, suntem nevoiţi să plătim cel mai mare preţ, însă scopul nostru este să devenim parte a pieţei energetice a UE, prin 2014. Pentru asta, construim acum un terminal de gaz lichefiat. Sperăm că şi Moldova îşi va asigura securitatea energetică, pentru că este un aspect foarte important.

Lituania a avut dificultăţi cu Rusia în timpul negocierilor?

Nu ştiu dacă am avut mari probleme cu Rusia atunci când am negociat integrarea. În schimb, am avut atunci când ne-am proclamat independenţa. După câteva săptămâni, am trecut printr-un blocaj total din partea Rusiei. Nu aveam gaz, apă caldă, dar aceste restricţii ne-a adus şi beneficii pentru că antreprenorii au început să se orienteze spre alte pieţe, au găsit alţi parteneri, iar blocada a încetat. Cred că orice presiune ne face găsim o soluţie, să nu renunţăm. În Lituania, uneori spunem că aceste decizii dure au grăbit procesul de reforme şi de integrare în UE.

Cât de atractivă este Moldova pentru investitorii străini şi cât de cunoscute sunt vinurile moldoveneşti în Lituania?

Relaţiile noastre economice sunt reduse, iar investiţiile sunt şi mai puţine. Din păcate, piaţa din Lituania încă nu cunoaşte vinurile bune ale Moldovei. Cele care ajung sunt ieftine. De aceea este nevoie de o campanie de promovare a vinurilor moldoveneşti. În perioada sovietică, acestea erau solicitate, acum însă avem o generaţie nouă, care nu le cunoaşte. De exemplu, georgienii au avut o campanie foarte bună de promovare a vinurilor. În ce priveşte investiţiile, avem o companie mare care examinează piaţa din Moldova de trei ani. Sper că vor lua o decizie pozitivă. De fapt, au luat una, dar, din cauza disputelor şi instabilităţii politice, au contramandat investiţia. Sper că vor veni la finalul acestui an, dar rămâne să vedem. Activează în agricultură şi au filiale în Belarus şi în Ucraina. 

„Lituania încă luptă cu fenomenul corupţiei“

Care au fost instrumentele Lituaniei de combatere a corupţiei?

Noi încă luptăm cu acest fenomen. Corupţia trebuie combătută în toate domeniile. De exemplu, corupţia în poliţie era o problemă foarte mare în Lituania şi am rezolvat-o pas cu pas. Acum maşinile de poliţie sunt echipate cu navigatoare, astfel încât vezi unde este fiecare maşină, poliţiştii nu-şi pot schimba ruta. De asemenea, în automobile sunt sisteme de înregistrare audio, care ajung în oficiul central. A fost o investiţie mare, dar a meritat. În plus, poliţiştii nu au de-a face cu banii, ei prescriu amenzile, iar şoferii trebuie să le plătească la bancă.

Credeţi că majorarea salariilor este o soluţie?

Doar mărind salariul nu veţi rezolva problema, pentru că niciodată nu este suficient. Este vorba de mentalitate. Sunt persoane care au mulţi bani şi iau mită şi persoane care au salarii mici, dar nu iau.

Profil: 

Violeta Motulaitė
Vârstă: 54 de ani
Profesie: diplomat
Studii: Facultatea de Istorie a Universităţii din Vilnius, doctorat la Universitatea „M. Lomonosov“ din Moscova. Şi-a început cariera diplomatică în 1997. De atunci a lucrat în diverse structuri ale Ministerului de Externe şi în ambasadele Lituaniei din Cehia şi Danemarca. Din august 2009 este ambasadoare în Republica Moldova.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările