Alegerile locale din Republica Moldova, aşteptate cu dezamăgire

Alegerile locale din iunie s-ar putea dovedi surprinzătoare. Foto Alexandru Tarlev

Alegerile locale sunt aşteptate cu pesimism şi nemulţumire de alegătorii din Republica Moldova, mai ales din cauza situaţiei economice şi a evoluţiilor politice din ultimul timp, însă politicienii împart cu cetăţenii această responsabilitate şi vina pentru situaţia creată. Prin urmare, câştigul sau eşecul se împarte în mod egal, în timp ce restanţele moldovenilor faţă de comunităţile lor se acumulează.

Igor Boţan, directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), a precizat că alegerile locale în Republica Moldova sunt preponderent administrative în mediul rural, în timp ce în oraşe predomină mai mult factorul politic şi geopolitic. „Chişinăul este capitala Republicii Moldova, deci aici factorul politic va prevala în detrimentul celui administrativ. Chiar dacă vor fi critici dure la adresa lui Dorin Chirtoacă din partea adversarilor politici, cel mai probabil, ele nu se vor concentra asupra unei agende publice în care cetăţeanul să se regăsească” a menţionat Boţan.

Restanţieri la capitolul implicare

Boţan a subliniat că restanţele cetăţenilor moldoveni sunt foarte mari în ceea ce priveşte bunul mers al societăţii şi nu se observă o evoluţie de la un ciclu electoral la altul al statutului lor de cetăţeni activi. „Moldovenii trebuie să evolueze de la statutul de locuitori la statutul de cetăţeni, adică oameni care îşi dau interesul pentru agenda publică, pentru binele comunităţii din care fac parte. Orice campanie electorală este un prilej să le amintim cetăţenilor: Luaţi-vă soarta în mâini! Aveţi drepturi prescrise în Constituţie asa că încercaţi să le asimilaţi şi să vă folosiţi de ele”, subliniază expertul.

În absenţa unei implicări mai mari a moldovenilor în evoluţia societăţii se observă faptul că aceştia preferă mai degrabă să fie conduşi de politicieni şi nu reprezentaţi de ei. „Cultura politică parohială este cea care ne caracterizează. Republica Moldova este numită peiorativ Satul Europei, deci domină această cultură parohială care se rezumă la faptul că toată puterea este de la Dumnezeu, iar toţi cei care ajung în vârful piramidei sunt unşii lui Dumnezeu pe pamânt. Astfel moldovenii asteaptă totul de la divinitate şi de la reprezentaţii ei pe pământ” a precizat Boţan. În opinia sa, această gândire nu se şterge cu buretele de la un scrutin la altul, deoarece procesul de schimbare a unei mentalităţi este mult mai dificil şi îndelungat, dar nu imposibil de realizat.

Votanţii sunt contemplativi

La sate predomină mai mult factorul administrativ la alegerile locale şi mai puţin cel geopolitic. Chişinăul este un simbol al factorului geopolitic, ca şi alte oraşe din Republica Moldova, cum ar fi Bălţi, unde domină populaţia rusofilă şi rusofonă. „Chişinăul ca şi alte urbe moldoveneşti este locuit de foşti săteni care vin cu cultura lor rurală ţărănescă la oraş. Nu vreau să-i jignesc cu asta, dar lipseşte cu desăvârşire elementul activ, de interes, de socializare. Oamenii de la ţară sunt contemplativi. Cei din Chişinău sunt şi ei contemplativi. Ei spun aşa: „Face Dorin ceva bine, ceva bine nu face, dar ne bucurăm de Dorin. Ce să facă săracul, a nimerit într-un cuib de vipere acolo cu toţi corupţii”, a subliniat Boţan. Expertul consideră că populaţia mai degrabă încearcă să găsească explicaţii decât intrumentele de a-l determina pe primar să-şi pună în mişcare inteligenţa sa şi pârghiile administrative de care dispune. „Cei care îşi fac valizele şi pleacă să se realizeze în Occident, cei care pleacă din Republica Molova, au dreptatea lor. O viaţă se dă odată, e un dar de la Dumnezeu şi se trăieşte o singură dată. Mai bine te realizezi în viaţa asta decât să o pui pe altarul educaţiei civice” a concluzionat Igor Boţan.

Pesismism şi dezamăgire cruntă

Doru Petruţi, directorul general al Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău, a subliniat că alegerile locale ce vor avea loc pe 14 iunie vor fi fundamental diferite faţă de precedentele alegeri din 2009. În opinia sa, diferă foarte mult contextul alegerilor trecute comparativ cu situaţia actuală. „În 2009 exista un val de optimism generat de noua putere politică, iar acum vorbim despre un val de pesimism şi o dezamăgire cruntă a populaţiei. Valul de negativism vine şi de la nivelul guvernării centrale. Întrebarea „Ce vor câştiga cetăţenii la aceste alegeri?” pleacă de la ipoteza că ei vor câştiga ceva după finalizarea scrutinului electoral, dar dacă ne uităm cu atenţie la alegerile din noiembrie 2014 vom observa că astăzi doar 10% consideră că au avut ceva de câştigat din urma votului. În rest vorbim de 90% dintre cetăţeni care sunt nemulţumiţi de situaţia curentă” a explicat sociologul. Acesta a precizat că oamenii se pot aştepta la îmbunătăţiri în localităţile lor deoarece primarii au rămas principala lor conexiune cu lumea administrativă. „Nivelul de încredere în primari este undeva la 50%, dar administraţia locală depinde foarte mult de centru, de nivelul de resurse care va fi alocat în teritorii. Având în vedere situaţia economică dificilă este greu de imaginat că cetăţenii vor avea de câştigat ceva în perioada următoare” a subliniat Petruţi.

Geopolitica s-ar putea dovedi necâştigătoare

Expertul a precizat că discuţiile privind problemele localităţilor vor fi limitate în timpul campaniei electorale. „Votul în mediul rural va fi ceva mai personal deoarece oamenii cunosc candidaţii, ştiu ce a făcut fiecare pentru comunitate şi judecă altfel lucrurile. Prin urmare jocurile geopolitice şi politica de la nivel înalt vor intra în funcţiune în oraşele mari” a menţionat Petruţi.

În opinia sa, nu toată lumea va dori să polarizeze discursul politic sub aspect geopolitic. „Candidaţii independenţi pot duce discursul politic pe un făgaş normal axat pe priorităţi. Candidaţii care nu sunt cotaţi foarte bine în sondaje vor putea să introducă în campanie probleme de conţinut. Agenda normală a administraţiei ţine de gunoi, de drumuri, de alimentarea cu apă, de trotuare, de iluminatul stradal” a concluzionat Doru Petruţi.

În opinia sa, cartea geopoliticii care s-a jucat în trecut la alegeri s-ar putea dovedi necâştigătoare la aceste alegeri, dar asta depinde şi de ceilalţi potenţiali candidaţi care încă nu şi-au anunţat intenţia de a participa la alegeri, în afară de Dorin Chirtoacă şi Zinaida Greceanîi.