Începutul sfârşitului pentru sancţiunile economice impuse Rusiei
0
Astăzi s-a încheiat cea de-a douăzecea ediţie a Forumului Economic Internaţional de la Sankt Petersburg, cea mai importantă reuniune la nivelul mediului de afaceri internaţional şi din Rusia care are loc anual. Până nu demult, fiecare ediţie a acestui forum internaţional era o ocazie pentru a pune la punct mari proiecte de investiţii în Rusia, pe de o parte, şi de a asigura prezenţa investiţiilor ruse pe pieţele occidentale.
De această dată, Forumul are o importanţă deosebită în contextul sancţiunilor reciproce impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei şi invers, ca urmare a politicii ruse în Ucraina în perioada 2014-prezent. Pe de o parte, vocea celor care cer, în state precum Germania sau Italia, renunţarea parţială la sancţiuni în numele relansării colaborării economice dintre Europa şi Rusia, devine tot mai puternică. Pe de altă parte, la fel de puternică se păstrează opoziţia Poloniei, Lituaniei, Letoniei şi Estoniei la aceste măsuri. Pentru prima dată în ultimii doi ani, la forum au participat şi reprezentanţi ai comunităţii europene, în primul rând preşedintele Comisiei Jean-Claude Juncker, dar şi prim-ministrul Italiei Matteo Renzi.
Autorităţile ruse au sperat că prezenţa acestor lideri la Sankt-Petersburg şi susţinerea lor pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre părţi vor face posibile progrese semnificative în chestiunea ridicării sancţiunilor. Mai ales că şi ministrul afacerilor externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier s-a pronunţat, săptămâna trecută, pentru abandonarea modelului ”totul sau nimic” în cazul sancţiunilor aplicate Rusiei. Asta înseamnă trecerea la recompensarea progreselor în realizarea acordurilor de la Minsk prin ridicarea graduală a sancţiunilor, în funcţie de acţiunile realizate. O asemenea schimbare a abordării situaţiei create în urma impunerii sancţiunilor este dorită şi încurajată de mai mult timp de exponenţii comunităţii economice şi ai mediului de afaceri din Germania. Şeful Comitetului Estic al Economiei Germane, Wolfgang Buchele, s-a pronunţat joi, 9 iunie, pentru un ”început al sfârşitului” sancţiunilor împotriva Rusiei. Anterior, exponenţi ai unor regiuni din Italia au fost la fel de vocali pentru reluarea relaţiilor economice.
Cu toate acestea, Consiliul European a făcut publică ieri decizia de a prelungi sancţiunile pentru anexarea peninsulei Crimeea, cu încă un an, până pe 23 iunie 2017. Decizia acestei instituţii europene a fost salutată deja de Departamentul de Stat al SUA. Prelungirea sancţiunilor era de aşteptat, existând încă din martie un acord în acest sens între principalele capitale europene, însă termenul preconizat al extinderii era de jumătate de an, iar până în ianuarie 2017 ar fi urmat pregătirea terenului pentru ridicarea lor graduală. Chiar şi aşa, este aproape sigur că acelea dintre statele membre UE care îşi doresc identificarea de soluţii pentru eliminarea sancţiunilor (Ungaria, Grecia, Italia, Germania), nu vor ezita să abordeze această temă la summitul din decembrie, după cum se şi preconizase. Ar putea urma o decizie de ridicare graduală a sancţiunilor începând cu vara anului 2017 sau poate chiar mai devreme, în funcţie de progresele făcute în implementarea acordurilor de la Minsk. În orice caz, sancţiunile prelungite până în iunie 2017 vizează doar peninsula Crimeea (interzic importul, exportul sau investiţiile în Crimeea) şi constituie doar o parte din pachetul de sancţiuni împotriva Rusiei. Sancţiunile sectoriale sunt valabile până pe 23 iulie 2016, iar Consiliul European este aşteptat să ia o decizie pentru prelungirea lor cu minim jumătate de an pe data de 1 iulie.
În anii 2013-2015, volumul comerţului dintre Rusia şi statele UE a scăzut cu 35%, sau cu 120 de miliarde de euro. În 2015, produsul intern brut al Rusiei s-a micşorat cu 3,7%, pentru 2016 Banca Mondială estimează o scădere de 1,2%. Sancţiunile sunt resimţite cel mai dureros de antreprenorii ruşi, cărora le este interzis accesul pe piaţa de capital din Occident.
Deşi la forumul economic din Sankt-Petersburg au participat majoritatea companiilor mari din Europa, mai ales a celor petroliere, acestea nu şi-au trimis reprezentanţi din conducerea de vârf, ci din rândul funcţionarilor de nivelul doi şi trei. Excepţiile de la regulă au fost câteva, dintre care cea mai importantă este prezenţa lui Rainer Seele, şeful OMV şi fostul preşedinte al camerei de comerţ Germania-Rusia. Acesta a discutat despre relaţiile dintre UE şi Rusia cu şeful ”Gazprom” Alexei Miller şi cu ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov.
Chiar dacă ediţia din acest an a Forumului Economic de la Sankt-Petersburg nu a constituit un punct de cotitură în relaţiile grav afectate dintre Rusia şi ţările Uniunii Europene, s-au transmis semnale importante legate de disponibilitatea de a relua colaborarea economică anterioară crizei începute în 2014 odată cu anexarea Crimeii. Sancţiunile economice împotriva Rusiei vor fi prelungite, însă există o tot mai mare aşteptare în mediile economice şi politice ale statelor mari din Uniunea Europeană ca această prelungire să fie şi ultima. Ceea ce pune presiune suplimentară pe Kiev în privinţa acceptării termenilor Moscovei în negocierea unei soluţii politice pentru conflictul din estul Ucrainei.
Se încarcă comentariile...
