Trăim vremuri tulburătoare, iar butoiul cu pulbere din estul Europei a explodat. Zona Mării Negre nu mai este o zonă de rang secundar, ci a devenit epicentrul sau motivul unei dispute strategice, care poate înfăţişa premisa unei noi orânduiri mondiale.

Cu puţin timp înainte de împlinirea a două luni de  la invazia militară rusă în Ucraina, Moscova a dispus ca necunoscutul general Rustam Minnekayev, interimar la comanda Dictrictului Militar Central - cel mai mare din Rusia, cu suprafaţa de 7.060.000 de kilometri pătraţi = 40 % din teritoriul Federaţiei Ruse şi cu o populaţie de 54,9 milioane de oameni = 39% din aceea a statlui rus - să precizeze noul obiectiv strategic al imperiului răsăritean.

Semnarea de către cele trei state din Parteneriatul Estic (n.a. Ucraina, R.Moldova şi Georgia) a cererilor de aderare la UE reprezintă un gest politic bun, care dă bine la public, dar nu va fi urmat foarte rapid de primirea statutului de ţară candidat, mi-a declarat, într-un interviu, jurnalistul Victor Nichituş. Acesta este jurnalist în Republica Moldova şi lucrează în presa de la Chişinău din anul 1994.

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, este prezentă la Bucureşti marţi, 23 noiembrie, în prima sa vizită oficială.

La Chişinău, entuziasmul este în floare. Parţial este explicabil. Dar permanenta stare de sărbătoare în care pare că se afla R. Moldova este riscantă. Spiritul critic este anulat, uitat, cu consecinţe esenţiale din punct de vedere strategic.

Cea mai bună afacere este atunci când acelaşi jucător e cel ce vinde şi cel ce cumpără deopotrivă  o marfă. Cam ca la incompatibilităţile clasice, de manual, când aceeaşi persoană ar semna, formal şi la furnizor, şi la cumpărător.

Despre morţi, numai de bine: Dodon, Filip, Năstase… Dacă plecarea lui Pavel Filip, fostul premier, din conducerea PDM nu a lăsat nici o urmă, nici de regret nici de relevanţă politică, anunţul făcut de Igor Dodon luni, 18 octombrie, privind retragerea sa din funcţia de Preşedinte al PSRM şi demisia din Parlament are o cu totul altă semnificaţie.

Am urmărit cu deosebit interes conferinţa de presă a lui Andrei Spînu, ministrul care se ocupă de negocierile pentru aprovizionarea cu gaz şi energie electrică.

Am văzut câteva tentative de luptă anticorupţie. Unele reuşite, altele de-a dreptul ratate. Unele imitaţii şi teatru, altele serioase şi profunde. Şi lupta anticorupţie se realizează nu pentru că este un scop în sine.

Republica Moldova, sub guvernul pro-occidental al Maiei Sandu, a trecut serios la treabă: a refăcut relaţiile internaţionale, şefi de stat şi de guverne europeni sunt săptămânal la Chişinău, în timp ce acordurile internaţionale de finanţare determinate de reforme au luat locul livrărilor de vaccinuri ca ajutor pentru combaterea pandemiei.

Chişinăul a trecut, după 1 septembrie, printr-un moment dificil şi extrem de costisitor ca imagine, care a reprezentat şi botezul noului vicepremier pentru reintegrare, Vlad Kulminski, şi a testat şi relaţia cu Rusia, creionată în celebra şi intempestiva vizită a lui Dmitri Kozak la Chişinău, care a transmis elementele pactului tacit de neagresiune.

Lansarea la Chişinău, marţi, 24 august, a sondajului de opinie cu privire la Percepţia populaţiei Republicii Moldova în legătură cu ameninţările şi instituţiile de securitate a creat o mare confuzie la nivelul mass media.

Nici nu au preluat bine miniştrii Guvernului Gavriliţă posturile şi la Chişinău a descins şeful adjunct al administraţiei prezidenţiale a lui Vladimir Putin, Dmitri Kozak, noul responsabil (după plecarea lui Vladislav Surkov) pentru spaţiul post sovietic, conflictele îngheţate inclusiv conflictul din Estul Ucrainei şi din raioanele de răsărit ale Republicii Moldova, în stânga Nistrului.

Uniunea Europeană are nevoie de Republica Moldova, de pro-europenismul ei, atunci când există o dorinţă autentică de a construi şi a păstra o agendă curajoasă şi reformistă, a declarat, într-un interviu acordat pentru PressHUB, vicepreşedintele Delegaţiei la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, europarlamentarul USRPLUS, Ramona Strugariu.

Jocul s-a sfârşit. Alegerile generale anticipate din Republica Moldova au avut loc în ziua finalei Campionatului European de fotbal. Iar rezultatele au marcat victoria anunţată cu o majoritate indubitabilă, en fanfare, fără drept de apel, a PAS, partidul pro-prezidenţial al Maiei Sandu.

Alegerile generale din 11 iulie par a fi cronica unor rezultate anunţate. Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor este în pierdere vizibilă de viteză şi pare să fi adoptat o strategie de conservare, mai degrabă decât una victorioasă.

Vizita în Europa a preşedintelui american Joe Biden a creat premizele unei abordări unitare a Rusiei, Chinei şi autocraţiilor, în general.

Fostul preşedintele ostentativ pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a furat 4% din rezultatele viitoarelor alegeri generale cu ajutorul Comisiei Electorale Centrale.