Performanțele obținute în anul 2010, de canotorul din Ungheni, Victor Mihalachi, l-au propulsat în topul celor mai buni sportivi români. Accederea sa printre cei mai buni performeri din România a fost determinată de titlul de dublu campion mondial la Kaiac-Canoe, dar și de faptul că el reprezintă România în competițiile oficiale, începând din 2007.
Preşedinţii Partidului Comuniştilor Vladimir Voronin şi ai Partidului Democrat Marian Lupu s-au declarat „foate satisfăcuţi" după o nouă rundă de negocieri. Nu există divergenţe de opinii şi avem aceleaşi principii de politică internă şi externă, au declarat Vladimir Voronin şi Marian Lupu, după consultările care au avut loc într-un hotel de lux din centrul Chişinăului. După o perioadă de atacuri şi etichetări recipro
Şase companii controlate de apropiaţii milionarului român au dat în judecată statul pentru recuperarea banilor pierduţi la Investprivatbank. Procesul intentat Băncii Naţionale, Guvernului şi Băncii de Economii vine după ce statul a retras licenţa Investprivatbank la care Sorin Ovidiu Vântu avea pachetul majoritar de acţiuni.
Campioana Moldovei, Sheriff Tiraspol continuă să piardă puncte prețioase în Divizia Națională, după ce a remizat cu Academia UTM.Situația în lupta pentru locurile premiante ale Diviziei naționale la fotbal devine incendiară. Multipla învingătoare a turneului, Sheriff Tiraspol a mai pierdut două puncte în lupta cu Milsami și Dacia.
Azi, într-o conferință de presă la Leogrand, are loc lansarea oficiala a ziarului "Adevarul" in Moldova. La eveniment sunt prezenți directorul general al trustului, Peter L.Imre, directorul general adjunct, Andrei Stefan,redactorul șef "Adevarul", Grigore Cartianu, directorul publicitate, Tony Gray, directorul HR, Oana Barbu, directorul de distribuție, Dana Zamfir, redactorul sef "Adevarul de Seara", Sabin Orcan, directorul dezvoltare regi
EXCLUSIV Au pornit de jos, dar au ajuns bogaţi şi puternici. Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc se bat acum pe fotoliile de premier şi preşedinte„Adevărul" a făcut o incursiune în trecutul celor doi, în satele unde s-au născut, acolo unde ţăranii le cunosc micile slăbiciuni, acoperite de masca de politician.
Actualul premier Vlad Filat, preşedintele Partidului Liberal-Democrat, îşi doreşte funcţia de prim-ministru şi propune Partidului Democrat funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova iar Partidului Liberal funcţia de Preşedinte al Parlamentului. Oferta a fost anunţată public acum câteva minute pentru a asigura „transparenţa negocierilor".
„UE este gata să fie generoasă în finanţarea reunificării Moldovei", „E pregătită România pentru Schengen?", „Familia ca valoare, in contextul religiei, traditiilor si al modernitatii", „Negocieri între PD și PCRM pe tema unei coaliții de guvernare" sunt doar câteva dintre cele mai importante titluri de astăzi.
Minorităţile etnice din Republica Moldova nu vor mai vota la scrutinul din 28 noiembrie pentru Partidul Comuniştilor într-o proporţie atât de mare ca la alegerile legislative precedente. În schimb, se atestă o uşoară creştere a popularităţii Partidului Liberal Democrat din Moldova, condus de premierul Vlad Filat, în rândurile ruşilor şi ucrainenilor. Cel puţin aşa arată un studiu al Centrului de Investigaţii Sociologice
O fetiţă de două luni a fost creştinată astăzi la închisoarea „Pruncul" din capitala Republicii Moldova, unde îşi ispăşeşte pedeapsa mama sa. La ceremonie, ţinută în biserica penitenciarului, au asistat două perechi de cumetri, trei medici şi o armată de jurnalişti.
Liderii PD s-au întâlnit ieri la negocieri oficiale cu comuniştii, în timp ce întrevederea cu liberalii lui Ghimpu a fost doar de curtoazie. Atât Lupu, cât şi Voronin au negat formarea unei alianţe de centru-stânga, aşa cum a anunţat în urmă cu două zile presa rusă.
Un singur jucător moldovean a evoluat în etapa a 18-a a campionatului de fotbal al României, Liga 1. Internaționalul de tineret, Artur Patraș, legitimat la FC Timișoara a fost introdus în teren doar în minutul 73 al meciului din deplasare cu Gloria Bistrița.
Ediţia de Moldova a ziarului "Adevărul" a fost primită cu entuziasm de publicul moldovean. Cele 7.000 de exemplare au fost distribuite în chioșcurile din toată țara, iar unii au stat la coadă doar ca să cumpere primul număr.
La reşedinţa de stat din Capitală au început negocierile dintre Partidul Democrat şi Pardidul Liberal privind crearea unei eventuale coaliţii de guvernare. PL este reprezentat de către Mihai Ghimpu, Ion Hadârca şi Anatol Şalaru, iar democraţii lui Marian Lupu, Dumitru Diacov şi Vlad Plahotniuc.
Comisia Electorală Centrală a totalizat astăzi rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie, precum şi distribuirea mandatelor de deputat. Mâine-dimineaţă tot pachetul de documente va fi transmis la Curtea Constituţională, care trebuie să valideze în maxim zece zile rezultatele scutinului.
Starea de urgenţă din Republica Moldova i-a permis lui Igor Dodon să tragă cu ochiul şi să monteze o nouă afacere pentru sine şi camarila sa, utilizând guvernul interimar Ciocoi pe care-l convoacă la picior când are chef la sediul de partid.
Preşedintele Zelenski anunţă că a cerut NATO să grăbească cât se poate de mult procesul de aderare al ţării sale în contextul unei vizibile degradări a contextul diplomatic în care cuvântul de ordine pare a fi „conflict major în perspectivă“.
În relaţia conducerii de la Bucureşti, cu administratorii de la Chişinău, a judeţelor dintre Prut şi Nistru, există, în mod justificat, o anumită prudenţă. Asta pentru că, de-a lungul ultimelor trei decenii, orgoliile unor politicieni - din Republica Moldova, copia, din multe puncte de vedere, a Republicii Democrate Germane - au contracarat speranţele de reîntregire naţională ale românilor lucizi.
După episodul straniu consumat în Parlament când şedinţa de investire a guvernului Grosu nu a putut avea loc din cauza lipsei cvorumului, preşedinta Maia Sandu a urmat întocmai paşii prevăzuţi de Constituţie.
Acum, când s-a precizat fără drept de apel perspectiva alegerilor anticipate în Republica Moldova, reacţiile publice ale partidelor politice reflectă tot mai mult gradul de disperare al acestora pentru că vor părăsi Parlamentul Republicii Moldova.
Continuăm cu analiza chestiunii unioniste dincolo de Prut, bazându-ne pe date sociologice culese de-a lungul timpului de diferite case de sondare de la Chişinău.
Cu ani în urmă am poposit în oraşul românesc Bălţi. Purtam uniforma Armatei României şi eram însoţit de colonelul Valeriu Rusu, din Armata Naţională a Republicii Moldova. Un conaţional care ştia că amândoi serveam practic naţiunea sub acelaşi Tricolor. Acolo, la Bălţi mi-am întâlnit, pentru prima oară, rudele din partea bunicului. Europeni minunaţi, cu rădăcini pe malurile Nistrului. Acum, la Bălţi se implică şi Consiliul Mondial al Românilor.
Igor Dodon a propus, într-o emisiune de joi seară, ca să procedeze la „suspendarea temporară” a Preşedintelui Maia Sandu.
Cu divergenţele, de ordin intern, existente în legislativele de la Bucureşti şi Chişinău vom avea parte - şi în 2021 - de o rememorare pur simbolică a celor petrecute pe 27 martie 1918, când a fost întrunit Sfatul Ţării, care a decis revenirea pământului dintre Prut şi Nistru la Patria Mamă. Acum, Kremlinul a acceptat-o pe Maia Sandu la timona judeţelor rupte din România, dar ea este evident obligată să joace un trist cazacioc geopolitic.
Deputatul George Simion, liderul partidului AUR, face scandal la punctul de trecere a frontierei în Republica Moldova de la Albiţa / Leuşeni. Deşi ştie că are interdicţie în R. Moldova până în 2023, vrea să forţeze declanşarea unui scandal mediatic. Este deputat în Parlamentul României de aproape 3 luni, dar nu a luat niciodată cuvântul şi nu a avut nicio iniţiativă referitoare la R. Moldova. De ce face acest scandal la graniţă?
În ultimele săptămâni au apărut mai multe critici ale analiştilor politici din România faţă de preşedintele R. Moldova, Maia Sandu. În principal, criticile sunt faţă de strategia sa pentru declanşarea alegerilor parlamentare anticipate, mai ales pe fondul poziţionării Curţii Constituţionale, respectiv faţă de relaţiile sale cu celelalte partide pro-europene şi cu cele unioniste. Care este miza acestor critici faţă de preşedintele Maia Sandu?
Toată lumea fuge de geopolitică în pandemie. Şi pentru motive simple şi clare, pentru că a te agăţa de geopolitică drept raţiune pentru a selecta vaccinurile sau a nu vaccina populaţia este o crimă.
Faimosul film după romanul lui Nikos Kazantzakis, Zorba Grecul, se încheie cu o scenă celebră. Englezul venit pe insulele greceşti priveşte siderat cum întreaga investiţie concepută de sfătuitorul său, Zorba, se prăbuşeşte spectaculos, încă din momentul inaugurării... Ceea ce trebuia să fie o victorie spectaculoasă, devine un eşec la fel de spectaculos.
Republica Moldova este şi ea în miezul a ceea ce se numeşte geopolitica vaccinurilor. Este vorba despre asumarea surselor de vaccinuri credibile din cele câteva validate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, unele dintre cele produse fiind cu probleme, altele cu rezerve sau limitări.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promis în 29 Decembrie 2020, cu ocazia vizitei sale oficiale la Chişinău, că România va dona Republicii Moldova 200.000 doze de vaccin anti-Covid 19. Problema vaccinului a devenit imediat o temă puternic instrumentalizată politic la Chişinău, utilizată în special de adversarii politici ai preşedintelui Maia Sandu. Ieri seară guvernul României a aprobat livrarea primei tranşe de vaccin.
După recenta hotărâre solomonică a Curţii Constituţionale a Republicii Moldova – care nu a clarificat lucrurile, deşi s-a băgat într-o chestiune ce vizează viaţa politică, oportunitatea şi actul de voinţă al Preşedintelui – am intrat într-o situaţie de „pat”.
Criza politică se adânceşte în Republica Moldova. Prima tentativă de învestire a unui nou guvern s-a epuizat joi. După două încercări eşuate, şeful statului poate dizolva Parlamentul.
Situaţia din Republica Moldova, dincolo de sunetele de fanfară care se mai aud din când în când în urma vizitelor prezidenţiale ale doamnei Maia Sandu prin diverse capitale europene – modelul Zelenski de după câştigarea alegerilor în Ucraina! -, este gri. Incertitudinile sunt mai mari decât certitudinile, întrebările, mai multe decât răspunsurile.
Vizita preşedintelui Klaus Iohannis la Chişinău - prima de la preluarea mandatului în Republica Moldova şi prima vizită oficială după preluarea mandatului de preşedinte de către doamna Maia Sandu – a avut în program exclusiv întâlnirea, felicitarea şi discuţiile tete a tete şi în cadrul delegaţilor plus declaraţiile de presă.
Vizita preşedintelui României Klaus Iohannis la Chişinău este una firească după cinci ani de răceală ca urmare a poziţiilor anti-româneşti ale fostului preşedinte al R.Moldova, Igor Dodon, şi imagologic are rolul de a scoate simbolic din izolarea diplomatică statul frate dintre Prut şi Nistru la începutul mandatului preşedintelui recent învestit Maia Sandu.
Politica din Republica Moldova este fascinantă deoarece orice este cunoscut din teoria ştiinţei politice sau a dreptului constituţional nu are un echivalent în ceea ce se întâmplă în realitate.
Republica Moldova a trecut joi, 3 decembrie, printr-un coşmar al subminării democraţiei printr-o formulă de dictatură a unui fost preşedinte, Igor Dodon, personaj care pleacă din funcţie în stradă.
Alegerile prezidenţiale în Republica Moldova s-au încheiat. Maia Sandu, candidatul pro-european şi preşedintele PAS, a fost aleasă Preşedinte cu o majoritate zdrobitoare. Comisia Electorală Centrală va trimite dosarul alegerilor la Curtea Constituţională, care urmează să valideze rezultatul şi să o declare pe Maia Sandu Preşedinte ales.
În mediul online se vede o bucurie imensă a unei părţi a cetăţenilor Republicii Moldova după victoria Maiei Sandu. Şi la Bucureşti se bucură mulţi de înfrângerea lui Igor Dodon – şi pe bună dreptate.
Sigur, vestea bună este în primul rând pentru Republica Moldova , o ţară pe care mandatul lui Igor Dodon a dus-o la limita statelor eşuate, dar sunt şi mulţi alţii care au acum motive de încredere şi de speranţă.
Voturile acumulate în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova de către Renato Usatâi şi Ilan Shor, ultimul prin Violeta Ivanov, au migrat în turul 2 către Maia Sandu şi Igor Dodon. O analiză a datelor arată că electoratul lui Shor a votat masiv cu Maia Sandu, iar cel al lui Usatâi s-a împărţit aproximativ pe din două între cei doi candidaţi din turul 2.
Maia Sandu ar putea forţa o schimbare în relaţia placidă dintre Republica Moldova şi România, mai ales în folosul Chişinăului. Pe termen lung, Bucureştiul are interesul să scoată Republica Moldova din zona gri.
Cea mai bună veste din Republica Moldova din ultimii ani este alegerea doamnei Maia Sandu în poziţia de preşedinte.
Felicitări Maia Sandu. Mai ales felicitări basarabenilor din toată lumea care s-au mobilizat la vot. Sper să le urmăm exemplul în decembrie. Avem şi noi Dodonii noştri de alungat.
Generalul SUA Philip Breedlove, despre motivul agresivităţii Rusiei: ce are NATO şi n-are China INTERVIU
Virusul care face ravagii în România, cu mortalitate de 98%. Descoperire importantă a cercetătorilor clujeni
Cum a ajuns România groapa de gunoi a Europei. „Scotocim prin deşeurile altora”
Prognoza meteo: Când scăpăm de valul de frig. Ce fenomene se anunţă până la Paşte
Concedieri masive la una dintre marile companii de stat: 1.400 de oameni vor fi daţi afară până la sfârşitul anului. Salariile scad cu doar câţiva lei
România, fruntaşă sau codaşă la vaccinare? Toţi au dreptate! Depinde la ce te raportezi
Oficial. Florin Cîţu l-a revocat pe Vlad Voiculescu din funcţia de ministru al Sănătăţii. Cine va asigura interimatul
Vlad Voiculescu: Bucureştiul nu se carantinează de Paşti. Niciuna dintre deciziile deja anunţate ale guvernului nu se schimbă
Coaliţia de guvernare stă pe un butoi
cu pulbere
Pensii speciale: 2.600 de pensionari încasează 20.000 de lei lunar, fără să fi plătit contribuţii