Fosta Republică Sovietică va încerca să depăşească impasul politic, care a lăsat ţara fără preşedinte, împărţind-o între UE şi Rusia, noteză site-ul Euronews.
Euronews : Moldova încercă să spargă cortina dintre Est şi Vest

Fosta Republică Sovietică va încerca să depăşească impasul politic, care a lăsat ţara fără preşedinte, împărţind-o între UE şi Rusia, noteză site-ul Euronews.
Într-un articol dedicat scrutinului din 28 noiembrie din Republica Moldova, cotidianul francez "Le Figaro" se întreabă: "Alegerile legislative din această duminică vor permite oare Republicii Moldova să depăşească criza politică în care se află timp de un an, ca urmare a imposibilităţii de a-şi alege preşedintele ţării?"
Mulţi ruşi şi ucraineni din Republica Moldova par a se orienta spre Partidul Liberal Democrat condus de premierul Vlad Filat, la alegerile parlamentare ce vor avea loc azi.
"Alegerile din 28 noiembrie constituie o şansă pentru depăşirea impasului politic, care a ţinut fosta Republică Sovietică cu un preşedinte interimar mai mult de un an de zile", anunţă Associated Press într-o depeşă cu titlul „În Moldova au loc Alegeri parlamentare".
Separatiştii de la Tiraspol au blocat în această dimineaţă satul Corjova, localitatea de baştină a fostului preşedinte Vladimir Voronin, deşi Comisia Electorală Centrală a declarat că nu va deschide secţie de votare în această localitate de pe malul stâng al Nistrului.
Cel mai matinal dintre politicieni a fost primarul general al Chișinăului Dorin Chirtoacă care și-a exprimat dreptul de vot la ora 8.00. Edilul a spus că votat pentru a continua schimbările începute acum un an, pentru ca fiecare dintre moldoveni să aibă o viață în demnitate și bunăstare, precum și pentru un viitor european al Republicii Moldova.
Potrivit unui studiu elaborat de către experţii economici din cadrul Clubului IDEA, la alegerile parlamentare din 28 noiembrie, Partidul Comuniştilor va acumula 37,8% din voturi, urmat de PLDM (24,5%), Partidul Liberal şi Partidul Democrat din Moldova fiind practic, la egalitate, cu circa 14%. La limita trecerii pragului electoral este altă componentă a alianţei de guvernământ, Alianţa Moldova Noastră cu 3,9%, din care motiv viitoarea
Selecționata R. Moldova a avut o evoluție fascinantă la Campionatul European de haltere, rezervat juniorilor și tineretului. Evenimentul a avut loc în Limassol (Cipru) și s-a soldat cu nouă medalii (două de aur, trei de argint și patru de bronz) obținute de "tricolorii" din Moldova.
Apreciat drept „eminenţă cenuşie a Partudului Comuniştilor" din Republica Moldova, deputatul Marc Tkaciuk a declarat pentru portalul rusesc Gazeta.ru că partidul pe care îl reprezintă s-a schimbat radical, devenind în esenţa sa unul „liberal", pregătit să preia puterea.
În ziua de 28 noiembrie, când cetăţenii Republicii Moldova sunt aşteptaţi la votare, ninsorile vor face o pauză. Meteorologii spun că duminică temperaturile vor atinge valori de până la +6 grade Celsius.
Duminică, 28 noiembire, postul de televiziune Publika TV şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) vor efectua un exit-poll, rezultatele căruia vor fi anunţate la ora 21:00.
Campania pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 a fost cea mai scumpă din istoria Republicii Moldova. În cadrul acesteia, concurenţii electorali au suportat cheltuieli de 45,6 milioane lei (circa 2,85 milioane euro). Astfel, cheltuielile partidelor au crescut de 2 ori faţă de campania din anul 2009 şi de 5 ori comprativ cu cea din anul 2005. Nici un concurent electoral nu a avut cheltuieli care să depăşească cifra de un mil
"Alegerile din 28 noiembrie sunt o ocazie istorică pentru oamenii din Moldova de a-şi confirma angajamentul faţă de principiile democratice", se arată într-o declaraţie comună a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău şi a Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova.
Cadourile electorale au curs gârlă în această campanie, fiind mult mai variate decât în anii precedenţi, după cum afirmă membrii asociaţiei non-guvernamentale Promo-LEX. Concurenţii electorali s-au întrecut în daruri pentru a câştiga simpatia electorilor - de la ciorapi, creme şi umbrele la tractoare şi maşini anti-incendiu. Publicăm mai jos topul celor mai originale cadouri oferite de partidele politice din Republica Moldova,
Cu două zile înainte de alegerile parlamentare programate duminică în Republica Moldova, discuţiile despre posibila repetare a protestelor din 7 aprilie 2009 încing spiritele la Chişinău. Scenariile se fac după ce, în urmă cu câteva luni, premierul rus Vladimir Putin compara situaţia politică „instabilă" din Republica Moldova cu cea din Kirghistan. Aici, pe 7 aprilie 2010, la un an după evenimentele de la Chişinău, s-au înreg
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promis în 29 Decembrie 2020, cu ocazia vizitei sale oficiale la Chişinău, că România va dona Republicii Moldova 200.000 doze de vaccin anti-Covid 19. Problema vaccinului a devenit imediat o temă puternic instrumentalizată politic la Chişinău, utilizată în special de adversarii politici ai preşedintelui Maia Sandu. Ieri seară guvernul României a aprobat livrarea primei tranşe de vaccin.
După recenta hotărâre solomonică a Curţii Constituţionale a Republicii Moldova – care nu a clarificat lucrurile, deşi s-a băgat într-o chestiune ce vizează viaţa politică, oportunitatea şi actul de voinţă al Preşedintelui – am intrat într-o situaţie de „pat”.
Criza politică se adânceşte în Republica Moldova. Prima tentativă de învestire a unui nou guvern s-a epuizat joi. După două încercări eşuate, şeful statului poate dizolva Parlamentul.
Situaţia din Republica Moldova, dincolo de sunetele de fanfară care se mai aud din când în când în urma vizitelor prezidenţiale ale doamnei Maia Sandu prin diverse capitale europene – modelul Zelenski de după câştigarea alegerilor în Ucraina! -, este gri. Incertitudinile sunt mai mari decât certitudinile, întrebările, mai multe decât răspunsurile.
Vizita preşedintelui Klaus Iohannis la Chişinău - prima de la preluarea mandatului în Republica Moldova şi prima vizită oficială după preluarea mandatului de preşedinte de către doamna Maia Sandu – a avut în program exclusiv întâlnirea, felicitarea şi discuţiile tete a tete şi în cadrul delegaţilor plus declaraţiile de presă.
Vizita preşedintelui României Klaus Iohannis la Chişinău este una firească după cinci ani de răceală ca urmare a poziţiilor anti-româneşti ale fostului preşedinte al R.Moldova, Igor Dodon, şi imagologic are rolul de a scoate simbolic din izolarea diplomatică statul frate dintre Prut şi Nistru la începutul mandatului preşedintelui recent învestit Maia Sandu.
Politica din Republica Moldova este fascinantă deoarece orice este cunoscut din teoria ştiinţei politice sau a dreptului constituţional nu are un echivalent în ceea ce se întâmplă în realitate.
Republica Moldova a trecut joi, 3 decembrie, printr-un coşmar al subminării democraţiei printr-o formulă de dictatură a unui fost preşedinte, Igor Dodon, personaj care pleacă din funcţie în stradă.
Alegerile prezidenţiale în Republica Moldova s-au încheiat. Maia Sandu, candidatul pro-european şi preşedintele PAS, a fost aleasă Preşedinte cu o majoritate zdrobitoare. Comisia Electorală Centrală va trimite dosarul alegerilor la Curtea Constituţională, care urmează să valideze rezultatul şi să o declare pe Maia Sandu Preşedinte ales.
În mediul online se vede o bucurie imensă a unei părţi a cetăţenilor Republicii Moldova după victoria Maiei Sandu. Şi la Bucureşti se bucură mulţi de înfrângerea lui Igor Dodon – şi pe bună dreptate.
Sigur, vestea bună este în primul rând pentru Republica Moldova , o ţară pe care mandatul lui Igor Dodon a dus-o la limita statelor eşuate, dar sunt şi mulţi alţii care au acum motive de încredere şi de speranţă.
Voturile acumulate în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova de către Renato Usatâi şi Ilan Shor, ultimul prin Violeta Ivanov, au migrat în turul 2 către Maia Sandu şi Igor Dodon. O analiză a datelor arată că electoratul lui Shor a votat masiv cu Maia Sandu, iar cel al lui Usatâi s-a împărţit aproximativ pe din două între cei doi candidaţi din turul 2.
Maia Sandu ar putea forţa o schimbare în relaţia placidă dintre Republica Moldova şi România, mai ales în folosul Chişinăului. Pe termen lung, Bucureştiul are interesul să scoată Republica Moldova din zona gri.
Cea mai bună veste din Republica Moldova din ultimii ani este alegerea doamnei Maia Sandu în poziţia de preşedinte.
Republica Moldova a revenit la normalitate. Alegerea Maiei Sandu ca Preşedinte la Chişinău este un pas spre revenirea Republicii Moldova la normalitate şi în matca firească a drumului de apropiere de Uniunea Europeană, SUA, România şi, îndeobşte Occident – inclusiv Ucraina lui Zelenski intră aici.
Felicitări Maia Sandu. Mai ales felicitări basarabenilor din toată lumea care s-au mobilizat la vot. Sper să le urmăm exemplul în decembrie. Avem şi noi Dodonii noştri de alungat.
În euforia firească a celor ce au decis, cu voturile lor, schimbarea direcţiei de orientare geopolitică de la Chişinău, prin semnalarea dorinţei de apropiere de Uniunea Europeană, ar trebui să nu se uite că reacţia Kremlinului nu se va lăsa aşteptată. Asta va reaminti societăţii animate de proiectul Maia Sandu, că doar România, Patria Mamă, rămâne în situaţii de crize viitoare, reazemul necondiţionat al democraţiei din judeţele de peste Prut.
A rămas celebru răspunsul lui Stalin la dorinţa papei Pius al XII-lea ca Sfântul Scaun să participe la tratativele de pace: „Dar câte divizii are papa?”...
În cele ce urmează, vom analiza recenta activizare a comunicării publice a Federaţiei Ruse privind subiectul alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, programate pentru 1 noiembrie, pe baza a câteva materiale din presa şi blogosfera de la Chişinău, încercând să arătăm ramificaţiile locale ale acţiunilor Moscovei şi cum se constituie unii politicieni moldoveni pro-Igor Dodon în agenţi ruşi.
În aceste zile agitate, se stabileşte soarta politică a Republicii Moldova din următorii ani. Afectaţi de problemele din economie, sănătate şi societate, moldovenii se pregătesc să meargă la urne şi să-şi aleagă preşedintele: pro rus sau pro-european!
În primul rând toate acţiunile lui se desfăşoară sub controlul strict al specialiştilor de la Moscova.Ce se mai poate spune despre Igor Dodon? Tot ce era de spus s-a spus deja de multă vreme, toată istoria lui este răspândită pe tot internetul.
Ȋn plină pandemie, Republica Moldova se pregăteşte de alegeri prezidenţiale, la data de 1 noiembrie. Este al doilea scrutin electoral în care Preşedintele va fi ales prin vot direct.
Statul de drept nu e o utopie. E un fapt şi o realitate, cu elemente extrem de clare, criterii fixe şi reguli fără drept de apel. Aşa funcţionează democraţia modernă, aşa funcţionează Uniunea Europeană.
Semnale foarte interesante şi încurajoatoare vin dinspre Chişinău, poate dovadă imedată că încercarea de ajungere la o oarecare stabilitate politică internă, venind după atâtea încercări nereuşite, aduce linişte şi la Bruxelles şi la Moscova.
Perspectiva schimbării guvernului de la Chişinău a dat naştere la o adevărată isterie în Republica Moldova pe post de strategie de reacţie a ruşilor şi pro-ruşilor de aici.
Ajutorul României pentru Republica Moldova, cel mai important dacă îl comparăm cu sprijinul oferit de alte state, s-a transformat într-o telenovelă din patru episoade a cărei regie a fost asigurată de către guvernarea coruptă, antieuropeană şi incompetentă din acest stat.
Scena politică de la Chişinău a intrat în trepidaţie cam odată cu tratamentul ignobil la adresa ajutorului umanitar acordat de România în diferite forme.
Igor Dodon ameninţă că va dărâma Curtea Constituţională din Republica Moldova cu ajutorul poporului, deoarece această instituţie i-a stricat planurile de aservire a statului românesc din stânga Prutului către Rusia printr-un contract de credit de 200 milioane de euro cu clauze neconstituţionale. Cutremurul de pe scena politică din Moldova face primele victime: Partidul Democrat, iar Dodon devine din ce în ce mai nervos.
Am asistat în ultimele două săptămâni, la Chişinău, la tentativa Preşedintelui pro-rus Igor Dodon de a îşi asigura o majoritate clară şi transparentă pentru a obţine realegerea în alegerile prezidenţiale din 8 noiembrie. Iar această perspectivă a avut ca principală ţintă PDM, care s-a trezit sfâşiat după acest episod.