Scrutinul legislativ din Republica Moldova a avut şi 35 de perdanţi. Este vorba de partidele şi candidaţii independenţi care deşi au investit milioane de lei în campania electorală, n-au reuşit să treacă pragul electoral de 4%pentru partide şi 2% pentru candidaţi independenţi, rămânând astfel în afara Parlamentului.
"Alegerile parmalentare anticipate desfăşurate ieri în Republica Moldova s-au desfăşurat conform standardelor OSCE şi ale Consiliului Europei", aceasta este concluzia făcută de observatorii internaţionali în cadrul conferinţei de presă susţinute în această după-amiază.
"Scrutinul s-a desfăşurat fără nereguli grave", - au declarat observatorii CSI la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie în cadrul unei conferinţe de presă susţinute astăzi, 29 noiembrie. Aceştia au rămas satisfăcuţi de desfăşurarea scrutinului, dar afirmă că s-au simţit ignoraţi de unii supraveghetori naţionali.
În aşteptarea rezultatelor oficiale, premierul Vlad Filat a dat câteva declaraţii reţinute, cu privire la viitoarele alianţe. În acelaşi timp, miliardarul moldovean Vlad Plahotniuc, candidat pe lista Partidului Democrat (PD), nu exclude că de el depinde viitoarea configuraţie politică din legislativul de la Chişinău. Pe de altă parte, Vladimir Voronin, liderul comuniştilor, nu exclude o eventuală alianţă cu PLDM.
Ploaia l-a încurcat pe Valeri Klimenko, liderul mișcării proruseşti "Ravnopravie" din Chișinău, să organizeze acțiuni de protest în Piața Marii Adunări Naționale din Chişinău, luni 29 noiembrie, a doua zi după scrutinul elctoral. Klimenko însă a promis că imediat cum se va face timp frumos, își va chema oamenii în centrul orașului.
În Rusia s-a încheiat ediția 2010 a campionatului de fotbal, Premier-Liga. Acest campionat a generat emoții contradictorii pentru jucătorii moldoveni și români legitimați la echipele din acest turneu.
Rezultatele scrutinului legislativ din Republica Moldova şi-au găsit reflectare pe site-urile principalelor agenţii de ştiri din lume ca Reuters, Associated Press, Euronews şi CNN. În timp ce presa din occident anunţă drept învingătoare partidele proeuropene, publicaţiile de limbă rusă atribuie victoria Partidului Comuniştilor.
Milionarul Vlad Plahotniuc, numărul doi pe lista electorală a Partidului Democrat, va tranşa asupra viitoarei coaliţii de guvernământ din Republica Moldova. Actuala Alianță pentru Integrarea Europeană are foarte mari șanse să rămână la guvernare, în cazul în care, după alegeri, actualele componente ale coaliţiei de guvernământ – Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal, Partidul Democrat şi Alianţa Mol
După ce au fost procesate 97,5% din voturile basarabenilor, PCRM a pierdut procente în favoarea PLDM. Astfel, comuniştii au obţinut un procent de 39,9%, în timp ce liberal-democraţii au crescut la 29%.
Milionarul Vlad Plahotniuc, numărul doi pe lista electorală a Partidului Democrat, va tranşa asupra viitoarei coaliţii de guvernământ din Republica Moldova. Actuala Alianță pentru Integrarea Europeană are foarte mari șanse să rămână la guvernare, în cazul în care, după alegeri, actualele componente ale coaliţiei de guvernământ - Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal, Partidul Democrat şi Alianţa Moldova Noastră, vor
„Republica Moldova nu va avea parte de stabilitate politică în viitorul apropiat", susţine analistul rus Fiodor Lukianov, redactor şef al publicaţiei "Rusia în politica globală" într-un interviu pentru agenţia rusă RIA Novosti.
Aproape 7.000 de cetățeni moldoveni au votat până la această oră la secţiile de votare din România. Potrivit oficialilor moldoveni în România, aceasta este o prezenţă record, cu mai puţin de trei ore până la închiderea secţiilor de votare. În România au fost deschise opt secţii de votare.
Gheorghe Cojocaru, observator din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova la secţia de votare din localitatea Iargara, raionul Leova, a fost accidentat de o maşină în care se aflau membri ai Partidului Comuniştilor. Acesta s-a ales cu o gravă fractură la picior.
Agitaţie electorală, distribuire de băuturi alcoolice şi bani pentru a cumpăra voturi, apeluri sms, vot cu paşaport românesc, votare cu două fişe de însoţire a buletinului de identitate - acestea ar fi principalele încălcări ale procesului electoral reclamate de Partidul Comuniştilor.
Basarabenii au mers azi la secţiile de votare fiind decişi să pună punct haosului şi instabilităţii politice. Trei scrutine legislative într-un an şi jumătate este prea mult, spun oamenii.
Andrei Năstase a pierdut Primăria Chişinău. Pentru prima dată după 1989, Chişinăul a intrat în mâna pro-ruşilor declaraţi, a stângii şi a zonei depăşită, a trecutului. O arată şi structura pe vârste a votanţilor săi, unde viitorul rămâne la dreapta, iar cei peste 55 de ani aleg pro-ruşii în Chişinău.
Pe 30 iulie 2019, premierul R. Moldova Maia Sandu a acordat un interviu Agenţiei de presă ruse TASS. Interviul este important din două puncte de vedere. Primul: prefaţează vizita premierului Maia Sandu la Moscova, care va avea loc în toamnă.
Fostul preşedinte al PDM Vlad Plahotniuc a declarat marţi, 27 august, că după 28 de ani de independenţă, Republica Moldova „este din nou dependentă de interesele şi influenţele străine. Ne-am întors de unde am fugit cândva – ne-am întors în captivitatea externă”.
În urmă cu o lună, în timpul instalării la Chişinău a guvernului susţinut de coaliţia formată din blocul ACUM şi socialişti, s-au făcut speculaţii despre o înţelegere între Rusia şi SUA în privinţa Republicii Moldova. Analiştii susţineau că Rusia obţine controlul asupra Chişinăului în schimbul renunţării la sprijinirea regimului Maduro în Venezuela. Agenda vizitei în Europa a subsecretarului de stat, David Hale, dezminte aceste speculaţii.
Atât pentru opinia publică din Republica Moldova, cât şi pentru cea din România este clar că guvernul PSD-ALDE l-a susţinut pe oligarhul Plahotniuc, făcând un mare deserviciu cetăţenilor Republicii Moldova.
Premierul Moldovei vine la Bucureşti în prima sa vizită externă pentru a asigura că nu-i va aduce pe ruşi la masa deciziilor de la Chişinău.
Acum un an, pe 13 iunie 2018, se vota la ONU rezoluţia „Complete and unconditional withdrawal of foreign military forces from the territory of the Republic of Moldova“ (Retragerea completă şi necondiţională a forţelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova).
Am avut o lungă discuţie la Mamaia cu Vlad Socor, în marja conferinţei pe Marea Neagră şi Balcanii de Vest. Încă nu se clarificaseră lucrurile la Chişinău, eram încă în plină criză politică şi constituţională.
Cu un calcul machiavelic tradiţional, ambasada Rusiei în România a publicat, în dimineaţa zilei de 28 iunie a.c., un text propagandistic vizând mistificarea ocupării mârşave, dezonorante, cu 79 de ani în urmă, prin recurs la manu militari, a teritoriului dintre Prut şi Nistru. 28 iunie fiind, în 2019, ziua când liderul actual de la Kremlin s-a întâlnit cu omologul de la Casa Albă.
În ediţia actuală a emisiunii TV ”Conflict Zone” la DW, Tim Sebastian a stat de vorbă cu Vladimir Cebotari (PDM) despre schimbarea politică din Republica Moldova. Vă prezentăm aici un fragment.
Retragerea lui Vladimir Plahotniuc de la conducerea Partidului Democrat din Moldova (PDM) nu ar trebui „să fie o surpriză“ pentru Chişinău sau Bucureşti, în contextul în care Kremlinul a revenit în forţă prin prisma alianţei „în contra naturii“ formate din Blocul ACUM şi PSRM, care asigură guvernarea statului frate dintre Prut şi Nistru.
Presiunea a fost enormă, iar Plahotniuc a fost silit să se retragă. Soarta lui a devenit foarte puţin importantă, la fel şi destinul viitor al partidului său, ambele entităţi fiind declarate persona non grata în cancelariile marilor puteri care, de la un punct încolo, l-au considerat în mod egal ameninţare directă la adresa intereselor lor de securitate imediată sau extinsă în zona de contact între UE/NATO şi Rusia.
„Voi, românii, doar vorba a fost de voi - niciodată nu ne-aţi ajutat cu adevărat!“ – acestea au fost vorbele pe care mi le spunea prin 2009 pe un ton mâhnit un important personaj politic din Republica Moldova.
Evenimentele din Chişinău au ajuns pe prima pagină a presei din România, care se întrece în comentarii şi analize făcute în birourile sau studiourile din Bucureşti. Surprins de succesiunea evenimentelor în Chişinău, am decis să profit de ocazie pentru a oferi cititorilor blogului meu informaţii direct de la sursă. Primul interviu l-am realizat cu Doamna Maia Sandu, prim-ministrul noului guvern al Republicii Moldova.
Varşovia, primele zile ale lunii septembrie 1939. Aviaţia germană bombardează puternic oraşul, armata poloneză este în retragere. Locuitorii capitalei se consolează cu ideea că puterile aliate au declarat război Germaniei naziste, iar graniţa de est este sigură.
Dincolo de jocurile închipuite la Bucureşti - aceleaşi care, de ani dezile, duc la pierdera oricărei influenţe reale româneşti la Chişinău şi chiar la ostilizarea unora dintre principalii jucători de acolo faţă de proiectul unionist - cred că e bine să vedem şi modul în care se joacă în realitate.
Săptămâna ce precede eventuala dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova a activat toate resorturile interne şi internaţionale, după o relativă perioadă de acalmie. Pe plan intern, Preşedintele PDM, Vlad Plahotniuc, a ieşit public să anunţe că trece la treabă, că doar nu credeam că lasă politicienii ceilalţi de capul lor, că nu mai fac majoritate niciodată... A venit imediat şi propunerea de negocieri cu PSRM.
În ciuda unor aşteptări privind schimbarea relaţiilor ruso-ucrainene după alegerea lui Zelenski în postura de preşedinte al Ucrainei, Moscova continuă retorica agresivă la adresa ţării vecine prin încălcarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a acesteia.
Finalul săptămânii a consemnat o situaţie tradusă într-un adevărat scandal: revenirea Rusiei cu drept de vot şi drepturi depline în cadrul Consiliului Europei, instituţia responsabilă pentru respectarea drepturilor omului la nivel european.
O convorbire telefonică de o oră şi jumătate care a ridicat brusc un orizont posibil de pace într-un moment în care scenariul marilor tensiuni trebuia oprit în evoluţia sa vertigionasă. Cei doi au, în principiu, toate motivele de pe lume să ceară, cel puţin, un răstimp strategic de gândire.
În prima parte a acestui material intitulat „Transnistria între Chişinău şi Moscova. Generaţia post-conflict şi conturarea identităţii „transnistrene“ cu ajutorul manualelor şcolare“ - parte dintr-un articol publicat în Revista de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale a Academiei Române - am analizat diferenţele dintre două manuale de istorie de pe cele două maluri ale Nistrului.
Republica Moldova îşi consumă neabătut drama faliilor introduse în societate, după ce ani buni a marşat pe două naraţiuni alternative:
Dragobetele au transmis o veste bună şi câteva rele. Bună e ştirea că, dincoace şi dincolo de Prut, poporul român dă semne de viaţă. Cea mai rea că e condus, în continuare, de hoţi, întorşi cu faţa spre Rusia lui Putin.
La data de 24 februarie 2019, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare, concomitent cu referendumul republican consultativ (Care va avea două întrebări privind reducerea numărului de deputaţi, de la 101 la 61, şi posibilitatea revocării acestora în cazul neîndeplinirii obligaţiilor).
Să vorbeşti acum despre „şantaj energetic“ este ceva total incorect politic, Dar e perfect util, funcţional şi eficace pentru a înţelege raţionamentul cinic al super-puterilor ce-şi adună din nou piesele pentru a monta un alt episod din noul Război Rece.
Deutsche Welle continuă seria de interviuri cu actorii politici implicaţi în campania electorală din Republica Moldova. Astăzi publicăm un interviu cu noul lider al PL, Dorin Chirtoacă.
Alegerile parlamentare de la 24 februarie 2019 sunt cruciale pentru viitorul Republicii Moldova, un stat falimentar la cheremul binomului PSRM-PDM, de rezultatul căruia depinde „drumul european al statului frate dintre Prut şi Nistru“.
A început şi campania electorală pentru alegerile generale din Republica Moldova, la 24 februarie 2019. O campanie lansată după ce numeroase şicane administrative şi cu relevanţă juridică au fost lansate, ba pentru înregistrarea sau nu a vreunui candidat, ba pentru propaganda pe net înainte de debutul campaniei, ba pentru candidaţi cu nume similar şi binecunoscutul joc de-a confuzia şi împărţirea voturilor pe anumite circumscripţii.
După o postare pe contul de Facebook a fostului prim-ministru ucrainean, Iulia Timoşenko cu privire la situaţia economică a ucrainenilor, site-ul rus de ştiri Sputnik (cu domeniul în Polonia: sputnik.pl) a realizat un articol prin care vrea să inducă ideea că situaţia economică grea din Ucraina este cauzată de Polonia.
Veşti proaste pentru bugetari: pensiile nu vor mai putea fi cumulate cu salariile DOCUMENT
Expertiza medico-legală în cazul bebeluşilor din Suceava, morţi din cauza infecţiilor nosocomiale acum aproape 4 ani, nu este gata
Dosarul Colectiv. Dialogul dintre fostul ministru Bănicioiu şi una dintre victimele tragediei
Angela Merkel, prima vizită la Auschwitz
Topul averilor în Guvern. Cine e cel mai bogat ministru. Ludovic, cel mai sărac din Guvernul Orban
SONDAJ Care aliaţi NATO ar fi dispuşi să apere România de un atac al Rusiei şi care nu
Bădălău, „sancţionat“: a fost înlocuit cu finul său după ce a jignit diaspora. Ciolacu: Nu sunt tătucul PSD. Codrin Ştefănescu şi deputatul AKM, maziliţi
Supraacciza la carburanţi a fost eliminată, la fel şi supraimpozitarea contractelor part-time
Kim Jong-un, fotografiat călărind un calb alb în zăpadă, alături de soţie
VIDEO Recepţia de la Palatul Buckingham pentru 70
ani de NATO a produs tensiuni politice. Donald Trump, în centrul atenţiei