Topul companiilor cu datorii de milioane la bugetul asigurărilor sociale de stat

La 1 august restanţele agenţilor economici faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat erau de peste 960 de milioane de lei. Suma ar ajunge pentru a plăti toate prestaţiile sociale pe o lună sau pentru a le da câte o sută de lei în plus pensionarilor timp de un an

În situaţia în care nu-i poate sancţiona pe agenţii economicii rău-platnici, Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS) a decis să facă publică lista celor mai mari datornici la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS). În total, aceştia au acumulat până la 1 august restanţe de peste 960 de milioane de lei. În „lista neagră“ publicată pe pagina web a instituţiei au fost incluşi doar cei 536 de agenţi economici cu datorii mai mari de 100.000 de lei.

Bani pentru majorarea cu 100 de lei a pensiilor

Un elementar calcul arată că, dacă firmele ar achita integral toate restanţele, bugetul asigurărilor sociale de stat ar creşte cu circa 10%, iar suma ar fi suficientă pentru a majora cu aproximativ 100 de lei pensiile tuturor beneficiarilor.

„Adevărul“ a alcătuit şi topul celor mai mari 30 de datornici faţă de BASS. Lider al „clasamentului“ este Colegiul naţional de viticutură şi vinificaţie (CNVV), care a acumulat datorii de 19,3 milioane de lei. Instituţia se află într-o stare financiară gravă ca urmare a managementului defectuos al fostei administraţii.

Iertarea duce la majorarea datoriilor 

Colegiul este urmat de Cooperativa Agricolă de Producţie (CAP) Valea Perjei Veche, din raionul Taraclia, cu 14,3 milioane de lei, şi de celebra companie de construcţii Glorinal, cu 8,6 milioane de lei.

Ultima a revenit în atenţia publicului după ce deputaţii din coaliţia de la guvernare au votat o lege prin care i-au iertat datorii de 12 milioane de lei faţă de bugetul de stat. Natalia Chirică, directorul comercial al companiei, a refuzat să comenteze situaţia, dar a promis că ne va suna contabilul-şef. N-a mai sunat.

Lista datornicilor este continuată de o altă cooperativă - CAP Tvardiţa, din satul cu acelaşi nume din raionul Taraclia, aflată în proces de insolvabilitate. De altfel, în top găsim şi CAP Bacii din Băcioi, Chişinău, care are şi câteva mine de piatră. Aceasta a acumulat datorii de 4,5 milioane de lei, de zece ori mai mari decât avea în 2007, când i-au fost iertate toate restanţele la buget.

În top figurează şi multe companii de stat sau publice. De exemplu, Regia Transport Electric Chişinău are de achitat aproape opt milioane de lei, iar Parcul Urban de Autobuze din Capitală – 3,3 milioane.

„Nu avem surse. Plătim şi noi cât putem. Dacă ne-ar transfera mai mulţi bani de la bugetul municipal, atunci am putea stinge o parte din datorii“, explică situaţia Gheorghe Murgoci, directorul general al RTEC.

Un alt mare datornic al statului este fabrica Giuvaer, pe care autorităţile încearcă să o vândă de câţiva ani, dar fără succes.
Restanţe de 2,6 milioane de lei are şi Centrul de pregătire a specialiştilor pentru Armata Naţională, al cărui manager, Ion Panici, are un salariu anual de aproape 330.000 de lei.

Milionarii cu datorii de milioane

Apar în „lista neagră“ şi companii ale unor milionari autohtoni. E cazul companiei Lion-Gri, controlată de familia Sonic. Directorul firmei, Nelea Sonic, s-a arătat extrem de iritată că o întrebăm despre aceste datorii. „Compania Lion-Gri nu mai există. Nu mă mai sunaţi cu astfel de întrebări“, ne-a tăiat-o managerul şi a închis telefonul.

În top 30 sunt şi două companii ce fac parte din imperiul industrial al magnatului laptelui Vladimir Jardan: JLC şi Incomlac, care împreună au acumulat restanţe de 7,3 milioane de lei.

Printre cei care nu-şi onorează obligaţiile faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat găsim şi unele instituţii culturale, precum Teatrul de Operă şi Balet, cu 2,2 milioane de lei, dar şi Colegiul privat Mondostud-Art, cu 3,7 milioane.

Maria Bortă, directorul Casei Naţionale a Asigurărilor Sociale, susţine că legislaţia nu oferă instituţiei pe care o conduce vreo pârghie pentru a-i obliga pe contribuabili să-şi achite restanţele. „Noi doar administrăm aceşti bani, care sunt destinaţi plăţii pensiilor, îndemnizaţiilor şi altor prestaţii sociale. De recuperarea datoriilor se ocupă Fiscul. Din păcate, bugetul asigurărilor sociale este pe ultimul loc în lista inspectorilor fiscali, care se ocupă înainte de toate de colectarea datoriilor la bugetul de stat. E cazul întreprinderilor aflate în procedură de insolvabilitate, unde prioritate la recuperarea datoriilor o au bugetele locale şi băncile, apoi bugetul asigurărilor sociale de stat“, a precizat şefa CNAS.

Potrivit Mariei Bortă, foarte des companiile achită salariile angajaţilor, fără a plăti şi contribuţiile sociale la BASS. În consecinţă, aceştia ar putea rămâne fără pensii.

"Multe firme achită doar salariile şi nu transferă contribuţiile sociale. Astfel, mulţi angajaţi ar putea rămâne fără pensii" Maria Bortă, preşedintele CNAS