Stratfor: Criza ucraineană nu se va extinde în Republica Moldova. În pragul colapsului, Rusia nu renunţă

Analistul american George Friedman descrie populaţia din Rusia ca fiind în principiu lipsită de îngrijorare faţă de problemele economice recente, însă constată existenţa unor mari ambiţii la Moscova faţă de Ucraina.

Analistul Stratfor George Friedman a constatat cu surprindere în cursul unei vizite recente la Moscova că ruşii nu par foarte afectaţi de efectele crizei economice care le ameninţă ţara. „Am crezut că problemele economice ale Rusiei ar preocupa în cea mai mare măsură minţile oamenilor. Prăbuşirea rublei, declinul preţului petrolului, o încetinire generală a economiei şi efectul sancţiunilor occidentale apar toate, în Vest, să apese economia rusă. Însă nu aceasta este conversaţia pe care am avut-o. Declinul rublei a afectat planurile de călătorie în străinătate, dar publicul a început să simtă doar recent impactul real al acestor factori, în primul rând prin intermediul inflaţiei”.

Învăţaţi cu traiul greu

Explicaţia rezistenţei ruşilor în faţa sancţiunilor economice pare să se găsească în istoria lor dificilă: ”Ruşii au spus că haosul economic era norma pentru Rusia, şi prosperitatea era o excepţie. Există întotdeauna aşteptarea că prosperitatea se va încheia şi constrângerile normale ale sărăciei ruse se vor reîntoarce. Ruşii au suferit teribil în timpul anilor 1990 sub Boris Elţin dar deasemenea sub guvernele anterioare până în vremurile ţarilor. În pofida acestui fapt, au arătat unii, ei câştigaseră războaiele pe care trebuiau să le câştige şi reuşiseră să trăiască vieţile de care erau demni. Era de aur a ultimilor 10 ani se încheie. Asta era ceea ce trebuia aşteptat, şi urma să fie suportat. Oficialii guvernamentali au înţeles asta ca un avertisment, şi nu cred că a fost un bluf. Pivotul conversaţiei a fost despre sancţiuni, şi intenţia a fost să se arate că ele nu vor determina Rusia să-şi schimbe politica faţă de Ucraina”.

”Puterea ruşilor constă în faptul că ei pot îndura lucruri care ar doborî alte naţiuni. S-a atras atenţia şi asupra faptului că ei tind să susţină guvernul indiferent de competenţa acestuia atunci când Rusia se simte ameninţată. Prin urmare, argumentau ruşii, nimeni nu trebuie să se aştepte că sancţiunile, indiferent de duritatea lor, vor determina Moscova să capituleze. În schimb, ruşii vor răspunde cu propriile lor sancţiuni, care nu erau specificate dar care, presupun, ar însemna preluarea activelor companiilor occidentale din Rusia şi reducerea importurilor agricole din Europa. Nu au existat discuţii despre tăierea aprovizionării cu gaze a Rusiei”, mai arată Friedman.

Problema ucraineană

Analistul Stratfor a constatat că „a existat mult mai multă rigiditate pe marginea Ucrainei. Există un acord că evenimentele pentru Rusia au fost un moment de cotitură pentru Rusia şi resentimente că administraţia Obama a organizat ceea ce ruşii consideră a fi o campanie de propagandă pentru a pune Rusia în postura agresorului. Două puncte de vedere erau menţionate cu regularitate. Primul era cu privire la faptul că Crimeea a fost o parte istorică a Rusiei şi că era deja dominată de armata rusă, conform tratatului. Nu a fost nici o invazie, doar aserţiunea unei realităţi. În al doilea rând, exista o insistenţă înfocată că estul Ucrainei este populat de ruşi şi că, la fel ca în alte ţări, acelor ruşi trebuie să li se acorde un grad înalt de autonomie”.

Ce rezervă viitorul

”Întrebarea evidentă este dacă criza ucraineană se va răspândi în ţările baltice, Moldova sau Caucaz. Am ridicat această chestiune cu oficialul din Ministerul de Externe. El a fost categoric, afirmând de câteva ori că această criză nu se va răspândi. Am înţeles din asta că nu vor fi revolte ruseşti în ţările baltice, nici tulburări în Moldova şi nu vor fi acţiuni militare în Caucaz. Cred că a fost sincer. Ruşii sunt deja prea extinşi în prezent. Ei trebuie să aibă de a face cu Ucraina şi să facă faţă sancţiunilor existente, oricât de mult ar putea îndura problemele economice. Vestul are resursele să facă faţă multiplelor crize. Rusia trebuie să facă faţă la această criză din Ucraina”, mai apreciază George Friedman.

În ceea ce priveşte modalităţile de rezolvare a crizei ucrainene, analistul Stratfor crede că ”ruşii vor cere un grad de autonomie pentru etnicii ruşi în părţi ale estului Ucrainei. Cât de multă autonomie, nu ştiu. Ei au nevoie de un gest semnificativ pentru a-şi proteja interesele şi pentru a-şi afirma semnificaţia. Argumentul lor că autonomia regională există în multe ţări este convingător”.

Ucraina este de o importanţă strategică fundamentală pentru Rusia. Chiar dacă estul ar primi un grad de autonomie, Rusia ar rămâne foarte îngrijorată pentru relaţia restului Ucrainei cu Vestul. Oricât de diferit de pătruns este asta pentru occidentali, istoria rusă este o poveste a tampoanelor. Statele tampon salvează Rusia de invadatorii occidentali. Rusia doreşte un aranjament care lasă Ucraina cel puţin neutră. George Friedman, Stratfor

Vor veni mai puţini bani din Rusia în Republica Moldova

Cel mai important impact al deprecierii rublei ruseşti asupra economiei moldoveneşti va fi reducerea remitenţelor. Directorul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Adrian Lupuşor, a spus că se anticipează o reducere cu 20% a volumului de remitenţe din Federaţia Rusă, ceea ce, pe termen scurt, este echivalent cu reducerea cu circa 12% a influxului total de remitenţe, transmite IPN.

Potrivit comentariului „Expert-Grup”, o reducere permanentă cu 12% a volumului de remitenţe, în absenţa altor mecanisme de adaptare (migrarea către alte sectoare, către alte ţări), va fi însoţită de câteva efecte. Prima este creşterea nivelului de sărăcie monetară şi o scădere a consumului gospodăriilor casnice cu circa 5-7%. De asemenea, o scădere a consumului, combinat şi cu scăderea nivelului de producţie internă, va duce la reducerea bazei taxabile şi o scădere a încasărilor bugetare cu circa 3,5-3,7%, atât din contul TVA, cât şi a impozitelor indirecte. Se mai prevede că deficitul bugetar se va înrăutăţi, cu circa 1,0-1,5% faţă de scenariul de bază.

Medvedev: Rusia poate traversa criza valutară 

Rusia are rezervele valutare necesare şi instrumentele instituţionale pentru a traversa perioada de criză a rublei, a anunţat premierul Dmitri Medvedev, conform Itar Tass.

Medvedev a identificat drept cauzele principale pentru scăderea cursului de schimb valutar al rublei în sancţiunile economice internaţionale şi scăderea preţului petrolului pe piaţa internaţională. ”Pieţele financiare la care băncile şi companiile noastre aveau acces sunt practice închise în acest moment. Bineînţeles, rubla trebuia să reacţioneze la acest lucru, însă ratele de schimb pe care le-am văzut nu reflect imaginea reală”, a declarat Medvedev. Premierul rus a mai afirmat că nu vede necesară introducerea unor reglementări mai dure pentru piaţa valutară din Rusia, deoarece acest lucru nu va avea efectele dorite.

Putin îşi susţine discursul anual 

Preşedintele Vladimir Putin va susţine azi începând de la orele 11:00 (ora Republicii Moldova) tradiţionala conferinţă de presă anuală. La acest eveniment sunt aşteptaţi să participe peste 1.200 de jurnalişti din Rusia şi străinătate şi va fi transmis în direct de canalele de televiziune ruse Rossia 1, Rossia 24 şi Pervîi Canal. 

Aceasta este cea de-a zecea conferinţă de presă anuală susţinută de Vladimir Putin în calitate de preşedinte al Federaţiei Ruse, prima fiind susţinută în anul 2001. În timpul acestor conferinţe de presă Putin răspunde în direct întrebărilor puse de jurnaliştii acreditaţi. Oficial nu există restricţii privind întrebările ce pot fi adresate şi nici pentru perioada de timp a conferinţei. Oricum, Putin acordă de obicei prioritate organelor de media ruseşti.

Cât au sărăcit bogaţii Rusiei

Cei mai bogaţi 20 de oameni din Rusia au pierdut zece miliarde de dolari în doar două zile, în urma declinului rublei, iar de la începutul anului aceştia au rămas fără 62 de miliarde de dolari, informează Mediafax.

"Optimiştii care în martie au crezut că totul va fi în regulă până la urmă înţeleg acum că nimic nu va fi bine. Cei mai bogaţi oameni din Rusia au o percepţie negativă asupa acestei situaţii, dar nu au instrumentele necesare pentru a inversa mersul lucrurilor", a afirmat Stanislav Belkovski, analist la firma de cercetare Institute for National Strategy din Moscova.

Leonid Mikhelson a pierdut cea mai mare sumă dintre cei 20, şi anume 8,7 miliarde de dolari, de la începutul anului până în prezent, potrivit datelor Bloomberg. Mikhelson este directorul general executiv al Novatek, al doilea mare producător de gaz natural din Rusia, şi are o avere estimată la 9,2 miliarde de dolari.

În topul celor mai mari pierderi, Mikhelson este urmat de Ghenadi Timcenko, care deţine 23,5% dintre acţiuni la Novatek şi a cărui avere a scăzut cu 7,8 miliarde de la începutul anului. Pe locul trei se situează Vladimir Lisin, preşedinte şi acţionar majoritar al producătorului de oţel Novolipetsk Steel, care a pierdut 7,5 miliarde de dolari după ce acţiunile companiei au coborât cu 42%.

De asemenea, averea celui mai bogat om din Rusia, Alisher Usmanov, a fost afectată de scăderea cu 58% a acţiunilor MegaFon, al doilea mare operator de telefonie mobilă din Rusia, la care Usmanov deţine o participaţie de 20%. Astfel, el a pierdut 6,8 miliarde de dolari în acest an.

Cei mai bogaţi 20 de oameni din Rusia deţin împreună o avere în valoare de 174 de miliarde de dolari.

În luna martie, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au decis să limiteze accesul companiilor din Rusia la finanţare, după anexarea Peninsulei Crimeea. Ulterior, scăderea preţului petrolului şi deprecierea constantă a rublei au contribuit la accentuarea problemelor economice din Rusia.

Moneda rusă s-a depreciat cu 50% faţă de nivelul atins la sfârşitul lunii iunie, iar preţul petrolului Brent a coborât sub 60 de dolari pe baril, cel mai jos nivel din 2009 până în prezent, după ce Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a anunţat că nu va reduce producţia, în pofida cererii slabe.