Societatea civilă cere transparenţă în privatizările de la Chişinău

Mai multe organizaţii neguvernamentale fac apel către guvernare să asigure o mai mare transparenţă a procedurii de privatizare a bunurilor publice. Preşedintele Consiliului Naţional pentru Participare (CNP), Sergiu Ostaf, a menţionat că există legi care prevăd că procedura privatizărilor şi licitaţiilor publice trebuie să fie transparentă, dar mecanismele de aplicare lipsesc, transmite IPN.

Mecanismul optim ar fi existenţa unui portal informaţional, cu date pentru fiecare proiect de privatizare, de la momentul supunerii obiectului privatizării până la momentul privatizării acestuia. In prezent se cunoaşte doar lista obiectelor supuse privatizării, nu şi situaţia fiecărui obiectiv în parte.

Clientela banului public

Preşedintele CNP a subliniat că „sunt anumite grupuri economice care au construit o relaţie de clientelă cu anumiţi reprezentanţi ai factorilor decizionali şi aceste scheme funcţionează în dezinteresul cetăţenilor”. Acesta a adăugat că nu se cunoaşte cine este în spatele acestor câştiguri permanente de bani publici estimate la miliarde de lei din bugetul public. „Nu cunoaştem care sunt ofertanţii pentru acţiuni, cine a fost preselectat pentru a participa la această competiţie, cum sunt gestionate bunurile, în ce măsură se respectă contractul de privatizare. Toate aceste aspecte lipsesc din spaţiul public şi aceasta naşte foarte multe suspiciuni în ceea ce priveşte corectitudinea procesului de privatizare”, a precizat Sergiu Ostaf.

Încă în 2011, Ministerul Finanţelor urma să pună din aplicare un portal informaţional privind toate procurările la licitaţiile publice. Însă pe acest portal deocamdată sunt făcute publice doar obiectele propuse spre privatizare, fără să se indice preţurile acestor bunuri. Preşedintele Alianţei Anticorupţie, Olga Bîtcă, a specificat că, deşi proiectul Legii privind promovarea integrităţii în sectorul public a fost de două ori pe ordinea de zi a şedinţelor Guvernului acesta tot nu a fost avizat. Proiectul propune noţiunea de „conflict de interese” cu referire la activitatea Comisiei Naţionale de Integritate. Proiectul presupune ca sub incidenţa acestei legi să cadă un spectru mai larg de persoane din categoriile sensibile la coruptibilitate, precum cea a judecătorilor.