Cine pierde şi cine câştigă din rectificarea bugetară. Guvernul vrea să majoreze cheltuielile cu încă 780 de milioane de lei

Cine pierde şi cine câştigă din rectificarea bugetară. Guvernul vrea să majoreze cheltuielile cu încă 780 de milioane de lei

Pentru reparaţia Parlamentului vor fi alocate suplimentar 63 de milioane de lei  FOTO Tudor Iovu

Executivul Republicii Moldova planifică să modifice bugetul pentru anul 2013. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Finanţelor prevede o scădere cu 230 de milioane de lei a veniturilor, în schimb cheltuielile vor creşte cu circa 780 de milioane. Perdanţii sunt cei din educaţie şi din sectorul energetic, în timp ce Parlamentul, sănătatea şi drumurile vor beneficia de alocări suplimentare

Ştiri pe aceeaşi temă

Proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2013, elaborat de Ministerul Finanţelor, prevede o majorare cu circa 780 de milioane de lei a cheltuielilor, comparativ cu cifrele planificate la început de an. Aceasta chiar dacă prognoza veniturilor este în scădere cu aproximativ 230 de milioane de lei. În consecinţă, deficitul bugetului de stat va urca la circa 1,89 miliarde de lei, cu peste un miliard de lei mai mult decât s-a planificat.

Rectificarea bugetului este planificată şi ca urmare a revizuirii de către Ministerul Economiei a mai multor indicatori economici şi ia în calcul o creştere economică de 5,5% faţă de 5,0% prognozată iniţial, dar PIB-ul nominal s-a redus cu 1,8 miliarde de lei, la 97,6 miliarde lei.

O încetinire pronunţată a colectării veniturilor

„Încetinirea pronunţată a colectării veniturilor la buget, în contrast cu creşterea economică, impune continuarea eforturilor de fortificare a controlului asupra colectării impozitelor şi eliminarea unei serii de lacune care erodează baza fiscală de colectare a veniturilor“, se precizează în nota informativă a proiectului.

Doar de la reducerea volumului de mărfuri importate se estimează că la buget nu se vor acumula 535 de milioane de lei, iar alte 105 de milioane lei nu vor ajunge în visteria statului ca urmare a reducerii volumului dividendelor şi profitului generat de întreprinderile cu capital de stat. De asemenea, Executivul prognozează că va primi cu 215 de milioane de lei mai puţine granturi externe pentru suport bugetar.

Pe de altă parte, Guvernul consideră că poate acumula mijloace suplimentare de pe urma majorării accizelor la băuturi alcoolice, tutun, automobile, carburanţi (+ 389 de milioane de lei), de la TVA aplicată la mărfurile produse pe piaţa internă (+ 287 milioane de lei) sau de la taxele rutiere (+ 98 de milioane).

Cresc alocaţiile pentru Parlament, sănătate şi asistenţă socială

Perdanţii rectificării bugetare sunt cei din educaţie şi din sectorul energetic. Astfel, alocaţiile pentru educaţie se vor diminua cu peste 50 de milioane de lei şi se vor face din contul instituţiilor preşcolare, care vor pierde mai mult de două treimi din alocaţiile prevăzute. La fel vor fi diminuate cheltuielile pentru învăţământul secundar şi mediu de specialitate. În schimb vor fi suplimentate, cu 8%, alocaţiile pentru învăţământul preuniversitar.

Tăieri vor fi şi în complexul energetic, care va primi cu peste 140 de milioane de lei mai puţin. De exemplu, Guvernul vrea să renunţe la alocarea a 58 de milioane de lei pentru construcţia de reţele electrice şi la peste 83 de milioane de lei planificate pentru conducte de gaze.

De alocări suplimentare va beneficia în schimb Legislativul – peste 110 milioane de lei (dublu faţă de cât s-a planificat), dintre care 63 de milioane de lei sunt destinate pentru reparaţia capitală a clădirii Parlamentului.

Şi bugetul pentru sănătate va creşte cu peste 150 de milioane de lei, în special ca urmare a majorării cu 87 de milioane de lei a alocaţiilor pentru reconstrucţia Spitalului Republican. Vor creşte cu 220 de milioane de lei şi alocaţiile pentru asistenţa socială, în special pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, ca urmare a micşorării părţii de venituri a acestuia. De o majorare cu aproape 90 de milioane de lei va beneficia şi gospodăria drumurilor, fondurile destinate acestui domeniu urmând să ajungă la aproape 2,3 miliarde de lei.

Există rezerve pentru majorarea cheltuielilor

Alexandru Fală, economist la centrul Expert-Grup, nu vede o problemă în majorarea deficitului bugetar şi creşterea cheltuielilor. „La capitolul finanţe publice ţara noastră stă destul de bine. Bunăoară, criteriile de convergenţă pentru a corespunde cerinţelor UE prevăd că datoria publică să nu fie mai mare de 60%, iar cea a Republicii Moldova nu depăşeşte nici 30%. La fel e şi cu deficitul bugetar, care la noi nu ajunge nici la 2% din PIB, dar ar putea fi majorat şi până la 3%. E adevărat că Fondul Monetar Internaţional nu se uită cu ochi buni la creşterea deficitului bugetar“, susţine expertul. În opinia lui Fală, Guvernul şi-ar putea permite creşteri ale cheltuielilor în domenii pe care le consideră de importanţă majoră.

Pe de altă parte, economistul Viorel Chivriga constată că în jurul acestei rectificări ar putea izbucni dezbateri aprinse în Legislativ, iar reducerile de alocaţii sau creşterea cheltuielilor ar trebui să se facă cu mare prudenţă. „Sub acoperirea unor optimizări de cheltuieli, deseori la noi are loc închiderea de instituţii sociale precum şcoli, grădiniţe etc. Dar se ştie că fără şcoală va dispărea şi localitatea“, susţine Chivriga. Potrivit economistului, autorităţile ar putea aduna mai mulţi bani la buget, dacă instituţiile ce au ca sarcină colectarea veniturilor ar activa mai eficient.

De unde se vor lua bani pentru deficit

Proiectul de rectificare prevede că deficitul bugetului de stat va constitui 1,89 miliarde de lei, cu un miliard mai mult decât s-a planificat iniţial şi cu 593 de milioane de lei peste cifra modificată în luna iulie. Pentru a finanţa deficitul, Guvernul planifică să vândă cu 80 de milioane de lei mai multe valori mobiliare de stat (VMS) şi să nu răscumpere altele în valoare de 200 de milioane de lei de la Banca Naţională. Alte 233 de milioane de lei ar urma să fie obţinute de la privatizarea patrimoniului de stat, iar 193 de milioane de lei din împrumuturi externe.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: