Planurile autorităţilor pentru cucerirea pieţei UE

Planurile
autorităţilor pentru cucerirea pieţei UE

Reprezentanta Ministerului Economiei, Inga Ionesii, a prezentat planurile privind implementarea DCFTA

Autorităţile de la Chişinău au anunţat care sunt priorităţile stabilite pentru acest an în privinţa implementării Acordului de Liber Schimb Republica Moldova-Uniunea Europeană (DCFTA). Printre acestea se numără aplicarea prevederilor planului de acţiuni, accesul exporturilor de produse de origine animalieră pe pieţele UE, îmbunătăţirea infrastructurii calităţii şi adoptarea legislaţiei ce ţine de sectorul energetic.

Ştiri pe aceeaşi temă

Şefa Direcţiei generale cooperare economică internaţională din cadrul Ministerului Economiei, Inga Ionesii, a organizat, joi, 4 februarie, un briefing de presă, în care a vorbit despre realizările, problemele şi perspectivele Acordului de Liber Schimb UE-Republica Moldova. Reprezentanta ministerului a afirmat că Republica Moldova este prima ţară din cadrul Parteneriatul Estic care a reuşit să aplice cu succes prevederile Acordului de Liber Schimb cu UE în mai multe domenii, cum ar fi racordarea legislaţiei la standardele europene în ceea ce ţine de energie, infrastructura calităţii, servicii informaţionale, concurenţă, administrare vamală.

Conectarea la sistemul energetic european

Potrivit Ministerului Economiei, principalele progrese înregistrate în implementarea angajamentelor din DCFTA în sectorul energetic constituie construcţia şi darea în exploatare a conductei Ungheni-Iaşi. Totodată, a fost asigurat cadrul juridic necesar realizării proiectelor interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică dintre Republica Moldova şi România.

O altă acţiune importantă, în viziune autorităţilor, ţine de semnarea Acordului privind participarea la Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii 2014–2020 (COSME), Republica Moldova fiind prima ţară a Parteneriatului Estic ce aderă la acest program.

Planul a fost realizat în proporţie de peste 50%

Astfel, nivelul de realizare al acţiunilor din Planul Naţional de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere cu UE pentru perioada 2014-2016 a fost îndeplinit în proporţie de 56% sau 168 acţiuni din totalul de 300 de acţiuni. 

Inga Ionesii a mai menţionat că exporturile de mărfuri şi produse în Uniunea Europeană au înregistrat o scădere nesemnificativă - de 0,3% - în 2015 faţă de 2014. „Vorbim despre expresia valorică, însă dacă analizăm detaliat, atestăm creşteri la mai multe grupuri de mărfuri. Ponderea exporturilor în UE în totalul livrărilor a crescut esenţial, de la 53,3% în 2014 la 62,1% în 2015. Importurile din UE au scăzut cu 23,8%, ceea ce confirmă că faptul că ameninţările privind invazia de produse europene pe piaţa autohtonă după semnarea Acordului de Liber Schimb este doar un mit”, a menţionat şefa Direcţiei generale cooperare economică internaţională.

Exportul de fructe spre UE, în cădere liberă

Datele Ministerului Economiei arată că fermierii nu au reuşit să valorifice cotele alocate de UE la exportul fructelor moldoveneşti. Astfel, cota alocată pentru mere a fost valorificată de exportatori doar în proporţie de 2%, struguri – 94% şi prune – 62%. În schimb, au fost depăşite cotele alocate pentru exportul de zahăr şi cereale, având în vedere că mecanismele stabilite permit acest lucru. Inga Ionesii susţine că autorităţile vor depune eforturile necesare pentru ca după prezentarea raportului de audit al Comsiei Europene, care au analizat situaţia în domeniu, şi produsele de origine animalieră să ajungă pe piaţa comunitară. „Producătorii ucraineni deja au posibilitatea să exporte carne şi lactate în UE, iar noi trebuie să-i ajungem din urmă”, a mai spus reprezentanta Ministerului Economiei.

Inga Ionesii a afirmat că livrările de fructe şi legume pe piaţa UE în acest an depind de impactul secetei asupra producţiei din acest an.

Tiraspolul va raporta realizările privind exportul în UE

Autorităţile mai spun că un subiect important al acestui an a constituit identificarea soluţiilor pentru extinderea aplicării Titlului V din Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană, care ţine de comerţ şi aspecte legate de comerţ, în Transnistria. „În urma consultărilor, UE a publicat în Jurnalul Oficial decizia Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Decizia are la bază un set de măsuri de facilitare a comerţului cu UE în regiunea transnistreană, convenit cu Tiraspolul. Se preconizează pe parcursul anului curent organizarea şedinţei Grupului de lucru pe economie şi discutarea aspectelor legate de implementarea foii de parcurs cu raportarea realizărilor înregistrate de partea transnistreană”, au precizat reprezentanţii Ministerului Economiei.

Impactul va fi simţit în 2017

În acelaşi timp, Ministerul Economiei îşi propune ratificarea Acordului de liber schimb cu Turcia, semnarea unui acord cu Japonia privind protejarea reciprocă a investiţiilor, precum şi majorarea livrărilor pe alte pieţe, cum ar fi cele ale Indoneziei, Iranului sau Siriei.

Inga Ionesii susţine că anul 2016 a fost unul al adoptării cadrului legal ce ţine de implementarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, iar impactul acestor reforme va fi simţit abia începând cu anul 2017. În acelaşi timp, autorităţile susţin că 15 proiecte de legi în ceea ce ţine de crearea condiţiilor pentru accesul agenţilor economici pe piaţa europeană sunt pe masa deputaţilor, iar alete 30 de acte normative aşteaptă promovarea în Parlament.

Principalii parteneri europeni ai Republicii Moldova în comerţul extern sunt Romania, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlanda de Nord, Germania, Franţa, Polonia, Olanda, iar pentru importuri - Romania, Germania, Italia şi Polonia.

Puţinele realizări, umbrite de crizele social-economice

Peste o treime din acţiunile privind aplicarea prevederilor DCFTA sau 35% sunt în proces de realizare, acţiunile nerealizate constituind 29%, iar cele realizate parţial - 11% din total. Pe fundalul plin de provocări interne şi externe, doar 24% din acţiunile planificate pentru perioada monitorizată au fost calificate drept realizate. Potrivit Centrului „Expert-Grup” şi Asociaţiei ADEPT, acest lucru trebuie să constituie un semnal major de îngrijorare atât pentru autorităţile naţionale, cât şi pentru structurile europene şi să sugereze necesitatea de a dinamiza eforturile în direcţia implementării Acordului de Asociere. Puţinele realizări au fost umbrite de persistenţa unor constrângeri fundamentale, cum ar fi perpetuarea tensiunilor politice şi a incertitudinii privind semnarea unui memorandum cu Fondul Monetar Internaţional tergiversarea reformelor în sectorul financiar-bancar, eşecul numirii unui nou guvernator al BNM, precum şi caracterul deficient al comunicări.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările