Piaţa farmaceutică din Moldova, o junglă
0
În lipsa unor reguli de joc clare, companiile recurg la orice mijloace pentru a-şi promova preparatele, prin intermediul medicilor şi farmaciştilor. Autorităţile pregătesc un cod de etică ce ar face ordine pe piaţă.
Bani în plic şi cadouri pentru un anumit număr de medicamente prescrise pacienţilor. În acest fel sunt răsplătiţi medicii care promovează preparate farmaceutice. Cel puţin aşa susţin reprezentanţii unor companii producătoare, care se plâng că, în lipsa regulilor clare, piaţa din Moldova s-a transformat într-o adevărată junglă.
„Noi optăm pentru relaţii transparente între companiile farmaceutice şi doctori. Acum, însă, ele nu se respectă. Multe medicamente nu sunt prescrise pentru indicaţiile lor clinice, ci în baza unor interese. Unii doctori nu ne înţeleg şi ne întreabă direct care ar fi interesul lor să prescrie un anumit preparat“, afirmă Elena Armaşu, director al reprezentanţei Bayer în Moldova. Ea spune că e greu să te menţii pe piaţă, în condiţii în care concurenţii recurg la PR negru.
„Fie că este vorba despre reparaţii în spital, bani în plic pentru numărul de reţete sau procurarea unor lucruri personale, oricum este urât. Ne dorim o claritate pe piaţă, aşa cum există în statele europene“, adaugă Elena Armaşu.
„Suntem îngrijoraţi de această situaţie, dar ne descurcăm pentru că de 15 ani, de când suntem pe piaţă, ducem o politică comercială corectă. Este important să nu cumperi actul medical. Doctorul trebuie să aleagă singur preparatul, după prezentarea studiilor clinice care demonstrează eficacitatea lui. Din păcate, ne ajung degetele de la o mână ca să numărăm companiile care ţin cont de etică, atunci când vorbim de promovare“, declară şi directorul reprezentanţei Berlin-Chemie, Ion Ciubotaru.
„De bani în plic n-am auzit“
Unii doctori se jură că n-au luat niciun bănuţ de la companiile farmaceutice şi că interesul suprem este sănătatea pacientului. „Nu am avut astfel de situaţii. La noi vin consultanţi, ne prezintă beneficiile anumitor medicamente şi pleacă. Discuţiile sunt civilizate, nu s-a ajuns niciodată la vorbe despre bani. Se mai întâmplă să ne lase pixuri sau carnete, dar numai dacă vor, noi nu le cerem nimic“, ne asigură Anatolie Cristea, medic de familie în satul Căzăneşti, raionul Teleneşti.
Alţii recunosc că darurile pot fi şi mai consistente. „Am avut situaţii când companiile făceau fourchette-uri pentru medicii care participau la diverse conferinţe ştiinţifice. Se dădeau şi cadouri, precum stetoscoape. De bani în plic n-am auzit niciodată. Însă, de când a intrat în vigoare ordinul Ministerului Sănătăţii care îi obligă pe doctori să scrie denumirea comună internaţională a medicamentului, şi nu cea comercială, reprezentanţii farmaceutici s-au mai rărit“, susţine Nicolae Lupu, şeful Centrului Medicilor de Familie din Călăraşi.
De la veioze la cartele de reîncărcare
Şi dacă nimeni nu vrea să recunoască deschis că a luat mită, un consultant a acceptat să ne vorbească despre această afacere, însă doar sub protecţia anonimatului. „Există un sistem bine pus la punct prin care putem afla câte medicamente s-au vândut. În funcţie de număr, le dăm cutii cu bomboane, ceai, cafea sau le oferim anumite produse gratuit, fie farmacistului direct, fie acestea rămân în farmacie“, explică acesta.
Sursa noastră povesteşte că unii doctori cer bani, alţii nu sunt interesaţi de propuneri, dar se găsesc şi din cei care au doleanţe mai deocheate. „S-a întâmplat ca doctorii să ne ceară diferite obiecte casnice – veioze, mixere. Le dădeam şi cartele pentru reîncărcarea contului la telefonul mobil. Alţii ne refuzau pentru că aveau deja anchete pe masa de lucru. E necesar să completezi câte medicamente ai prescris timp de o lună, iar fiecare cutie vândută poate fi recompensată cu zece lei“, mai dezvăluie consultantul.
Ministerul Sănătăţii, împreună cu experţii Camerei Americane de Comerţ din Moldova, au elaborat un cod de etică în promovarea medicamentelor, aflat abia la faza de proiect. „A fost creat un grup de lucru pentru perfecţionarea acestui document. Până acum ne-am întâlnit o singură dată, dar toţi membrii au văzut prima variantă care urmează să fie adaptată la regulile internaţionale. În special, ne-am inspirat din experienţa României“, precizează Nelly Movilă, consultant principal la Ministerul Sănătăţii.
Cum acţionează farmaciştii
Un sondaj realizat anul trecut de către magistrul în bioetică şi lectorul universitar Victoria Federiuc arată că mai mult de jumătate din farmacişti colaborează cu firmele în promovarea anumitor preparate. 20% din cei chestionaţi au spus că încearcă să-şi convingă clienţii că anumite preparate sunt mai bune decât cele prescrise de medic sau solicitate de ei, iar 26% au recunoscut că le pun într-un loc vizibil în vitrină. De asemenea, 29% au mărturisit că au primit cartele de reîncărcare, 18% - bani, 14,8% - produse farmaceutice şi alimentare şi 11% - vouchere pentru procurarea obiectelor de uz casnic.
Bilete la clasa economic şi fără hoteluri de lux
Codul de etică în promovarea medicamentelor ar urma să facă ordine în acest domeniu şi să alinieze ţara noastră la standardele internaţionale. „Moldova nu are un astfel de cod şi, în aceste condiţii, unele companii de talie mondială respectă deontologia promovării medicamentelor şi în străinătate, şi aici, iar altele – nu. Urmează să fie stabilite nişte reguli foarte clare pentru piaţa farmaceutică“, afirmă Ana Răileanu, reprezentanta Camerei Americane de Comerţ din Moldova.
Pentru prima dată, se operează cu cifre concrete, astfel încât documentul urmează să prevadă clar cât costă ora de promovare a unui medicament de către un specialist în sănătate, ce fel de premii poate primi un doctor şi când are voie un reprezentant farmaceutic să dea buzna în cabinetul doctorului ca să-i vorbească despre beneficiile unui anume preparat.
Proiectul prevede că nicio companie nu are dreptul să utilizeze în promovare cuvinte precum „sigur“ sau „lipsit de riscuri“, decât dacă există studii clinice care indică acest lucru. Un alt aspect important ţine de promovarea preparatelor farmaceutice în presă. Publicaţia trebuie să anunţe obligatoriu că articolul a fost plasat la comanda unei companii şi că este un material plătit.
De asemenea, conferinţele ştiinţifice cu participarea doctorilor nu trebuie să fie luxoase. Astfel, pentru cazarea într-un hotel din oraş se admite o limită de preţ de 1.200 de lei pe noapte, iar în afara oraşului - 900 de lei. Pentru trei mese (coffe break, prânz şi cină) se admite o limită de cost de 1.200 de lei per persoană. Călătoriile cu avionul trebuie să fie la clasa econom. Totodată, sponsorizările ar trebui să se axeze pe cercetare, nu să-i motiveze pe doctori să le prescrie preparatele.
Ce onorarii vor lua lectorii
În acelaşi timp, sunt stabilite remunerările pentru astfel de evenimente. Astfel, companiile farmaceutice recomandă ca valoare corectă 80 de euro net pe oră pentru profesioniştii din domeniul sanitar, care sunt lectori sau moderatori la manifestări din domeniul medical, preşedinţi ai unor societăţi medicale sau asociaţii profesionale la nivel naţional, profesori sau conferenţiari universitari. Valoarea totală a onorariilor pentru servicii de conferenţiere nu trebuie să depăşească suma netă de 500 de euro per activitate, se arată în prima variantă a proiectului.
Acest articol a fost publicat în cadrului Parteneriatului pentru Sănătate dintre ziarul „Adevărul“ Moldova şi portalul e-sanatate.md.
Se încarcă comentariile...
