Moldovenii vor plăti dublu pentru miliardul furat

Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a dat asigurări că lichidarea băncilor nu va costa mai mult decât suma garanţiei de stat, iar creditorii nu au şanse să obţină alţi bani. Experţii susţin că suma pe care moldovenii o vor plăti pentru miliardul furat se va dubla.

Potrivit guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu, suma de 14,8 miliarde de lei, care reprezintă garanţia oferită de stat pentru creditele acordate şi care va fi transformată în datorie publică, ar putea fi chiar prea mare faţă de costurile ce ţin de lichidarea celor trei bănci. „În Legea insituţiilor financiare este foarte clar scris: prioritatea de recuperare a creanţelor şi primul creditor este Ministerul Finanţelor, care va avea de recuperat de la aceste bănci creditele de urgenţă. Aceşti creditori şi acei acţionari care vor dori să-şi recupereze banii vor fi puşi în josul listei, la categoria „alte creanţe”. Noi nu ne certăm cu ei. Şansele ca să fie obţinute mijloace financiare în cadrul unor porcese sunt nule”, a declarat recent şeful BNM. 

Pe de altă parte, expertul economic Gheorghe Costandachi susţine că suma s-ar putea dubla în condiţiile în care suma depozitelor şi costurile de transfer, dar şi sumele care vor fi obţinute în judecată de creditori deja nu au acoperire financiară.  

Datorii, de două ori mai mari decât garanţia de stat

Datele bilanţului contabil al celor trei bănci vizate pentru luna iunie arată că, pe lângă datorille pe care le au faţă de populaţie, sub formă de depozite, apar şi alte sume impunătoare. Astfel, Dorin Drăguţanu susţinea că din cele 8 miliarde de lei care reprezintă depozitele la BEM au rămas 3,5 miliarde de lei. Totuşi, în afară de depozite, BEM mai are alte datorii de 8,7 miliarde de lei. Creanţele privind impozitele constituie circa 3 milioane de lei. Deşi mai mică decât Banca de Economii, o altă bancă aflată sub administrare specială, Banca Socială, are depozite în valoare de 13,4 miliarde de lei, iar alte datorii financiare – de 2,5 miliarde de lei.

Creanţele privind impozitele constituie 5,4 milioane de lei. Aproape trei miliarde de  lei reprezintă şi datoriile Unibank dintre care peste un miliard de lei sunt depozitele, iar aproape două miliarde de lei – alte datorii financiare. Astfel, suma totală a banilor datoraţi de cele trei bănci este de circa 30 de miliarde de lei. 

Victoribank cere 11 milioane de lei de la BEM

Experţii susţin că, dacă în cazul acţionarilor sunt slabe şanse ca să-şi recupereze banii, atunci alte bănci sau alţi creditori ar putea reuşi în instanţele de judecată să obţină o parte din sumă. Este şi cazul Victoriabank, care şi-a recuperat suma plasată la Banca de Economii, deşi reprezentanţii BEM au negat iniţial existenţa acesteia, iar acum doreşte cu tot dinadinsul să obţină şi penalităţile estimate la 11 milioane de lei. Din cauza moratoriului insituit de BNM nu a putut obţine aceşti bani, însă va continua să insiste pe recuperarea acestei sume după iniţierea procesului de lichidare. 

Expertul economic Gheorghe Costandachi susţine că, luând în calcul aceste circumstanţe, datoria publică formată de pe urma miliardului furat s-ar putea dubla. „Aceste bănci nu au lichidităţi. Există conturi, însă bani acolo nu sunt. Valoarea garanţiei de stat a fost destinată pentru acoperirea necesarului de lichidităţi în toamna anului 2014. Depozitele vor fi transferate la alte bănci, care vor percepe un comision de circa 20%, fiindcă nimeni nu-şi ia angajamente fără să aibă ceva de câştigat. Suma depozitelor este de circa 7 miliarde de lei, iar comisionul perceput ar fi mai mult de un miliard de lei. Sunt sigur că băncile care vor fi selectate pentru recepţionarea acestor depozite vor avea tot în spatele lor aceiaşi oligarhi şi raideri care sunt protejaţi de guvernanţi.”, a afirmat economistul. 

Creditorii ar putea obţine circa 20% din datorii

El a menţionat că, o dată cu lansarea procesului de lichidare, în trei luni creditorii vor depune cereri pentru a-şi recupera banii, însă nu vor obţine decât 15-20% din sume, deoarece băncile falimentare nu au active. „Toate aceste imobile sau gajuri sunt de cel puţin 20 de ori mai ieftine decât valoarea lor iniţială, de aceea practic nu vor avea de unde să recupereze. Însă toate calculele de până acum arată că suma se va dubla, deoarece vor apărea cheltuieli suplimentare legate de rambursarea acestor datorii. Este vorba de datorii totale de 30 miliarde de lei. Astfel, acţionarii nu îşi vor vedea investiţiile rambursate, însă dacă acţionarul respectiv a cumpărat acţiunile din împrumuturi de la una din băncile de la noi, iar aceasta va acţiona în judecată banca aflată în proces de lichidare, atunci va obţine câştig de cauză în instanţa de judecată. Moldovenii vor simţi o povară cu mult mai grea decât este estimată acum, deoarece toate aceste sume vor fi achitate de stat şi transformate în datorie publică”, consideră expertul economic Gheorghe Costandachi.

Lichidarea celor trei bănci implicate în scheme frauduloase va demara în octombrie curent.