Mega-academie pentru agricultura Republicii Moldova

Ţăranii strâng recolte de legume de două ori mai mari decât ale savanţilor

Autorităţile intenţionează să reformeze din talpă sistemele de educaţie, de cercetare şi de producere în sectorul agrar. Astfel toate cele şase instituţii de cercetare şi Universitatea Agrară ar urma să facă parte dintr-o Academie de Ştiinţe ale Vieţii

Nemulţumite de ineficienţa sistemului de cercetare şi a celui de pregătire a cadrelor din domeniul agrar, autorităţile par decise să treacă la reforme radicale. Astfel, se prevede lichidarea mai multor instituţii sau comasarea acestora şi crearea în loc a unei Academii de Ştiinţe ale Vieţii. Ultima ar urma să includă patru institute de cercetare şi Universitatea de Ştiinţe ale Naturii.

„Nu mai poate fi tolerată situaţia când nicio politică a ministerului nu este susţinută de sectorul ştiinţific", a declarat Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Ţăranii obţin recolte mai mari decât savanţii

„Cifrele arată o situaţie alarmantă. Astfel, în înstituţiile ştiinţifice din agricultură activează doar cercetători în vârstă, iar tinerii ocolesc sectorul. Totodată, chiar dacă şi fac studii, tinerii nu se angajează conform specialităţii. În 2010, doar 24,4% din absolvenţii Universităţii Agrare şi-au găsit un loc de muncă în domeniu", a raportat Pintilie Pârvan, şef-adjunct de direcţie în cadrul MAIA.

Potrivit lui Pârvan, efectul economic de la implementarea unor inovaţii ştiinţifice autohtone este foarte mic şi astfel „se prefigurează concluzia că ştiinţa nu corespunde cerinţelor mediului de afaceri".

„Sunt elocvente datele ce arată că pe terenurile agricole lucrate de instituţiile ştiinţifice recoltele sunt mai slabe decât media pe republică. În perioada 2007-2011, recolta de grâu a fost cu 20% mai mică, de legume - de 2,2 ori, iar cea de cartofi - de 2,3 ori mai mică" a exemplificat Pintilie Pârvan.

Ministrul Vasile Bumacov a constatat că situaţia este cauzată de faptul că nu au fost făcute reforme la timpul cuvenit. Oficialul a a spus că aşteaptă de la specialişti, savanţi şi oameni de afaceri sfaturi privind direcţia reformelor.

Acestea nu s-au lăsat aşteptate. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe, a declarat că nu are nimic împotriva reformei, dar a precizat că aceasta miroase a „separatism".
Vasile Pojoga, directorul Institutului de Fitotehnie „Porumbeni", a menţionat că rezultatele nu vor veni atâta timp cât tinerii savanţi primesc salarii de 1.800 de lei şi nu au nicio perspectivă de a avea locuinţă.

Direcţiile de bază ale reformei

Conform conceptului de reformă elaborat de minister cu sprijinul unor experţi străini, urmează să fie fondată o structură consolidată, care să includă toate instituţiile de cercetare, educaţie şi extensiune şi care va asigura o utilizare mai eficientă a banilor alocaţi de stat. Noua structură se va numi Academia de Ştiinţe ale Vieţii. Se va pune accentul pe utilizarea mai eficientă a potenţialului ştiinţific şi asigurarea mobilităţii cadrelor. Totodată, se preconizează reorganizarea facultăţilor, pentru a fi pregătiţi specialişti în funcţie de necesităţile economiei.

„Ţăranul nostru nu are nevoie de articole ştiinţifice, ci de sfaturi şi eficienţă economic."

Ion Hăbăşescu, Directorul Institutului Mecagro

„Nu pot fi făcute cercetări ştiinţifice cu un salariu de 1.800 de lei pe lună şi fără locuinţă."

Vasile Pojoga, directorul Institutului de Fitotehnie