Invenţiile de la Summitul ICT

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La Chişinău a avut loc deschiderea lucrărilor celui mai important eveniment din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) - Moldova ICT Summit 2015. La eveniment s-a vorbit despre securitatea cibernetică şi utilizarea tehnologiilor informaţionale pentru eficientizarea actului de guvernare şi au fost prezentate lucrări ale studenţilor de la Universitatea Tehnică din Moldova.

image

În cadrul evenimentului de deschidere a Summitului, prezentările participanţilor s-au axat pe subiectul securitatăţii cibernetice. Astfel, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor a propus discuţiilor publice Programul pentru securitatea cibernetică a Republicii Moldova. Documentul prevede un şir de acţiuni complexe pentru siguranţa procesării, circulaţiei, stocării şi păstrării datelor în spaţiul digital. Ministrul Pavel Filip a precizat că, după ce va fi discutat, Programul va fi propus spre aprobare Guvernului. La eveniment participă peste o mie de persoane.

Robotul Frank

Câţiva tineri entuziaşti şi-au expus lucrările cibernetice în holul Palatului Naţional. Aici sunt expuşi roboţei, câteva aparate medicale construite de studenţii Universităţii Tehnice şi o dronă ce are funcţia de cartografiere tridimensională a landaşaftului.

Robotul NAO se mişcă, recunoaşte feţele, vorbeşte şi interacţionează, răspunde la întrebări. Robotul NAO a fost cumpărat de Universitatea Tehnică cu aproximativ 7000 de euro de la compania Aldebaran şi este folosit pe post de cobai de către tinerii programatori, care l-au botezat Frank. La această sumă se mai adugă şi cheltuielile pentru accesorii, programe soft-ware licenţiate. Robotul este asemenea unui calculator, este gol din punctul de vedere al conţinutului software. Studenţii de la universitate îl înzestrează cu funcţii, cum ar fi vorbirea în limba română. „Noi îl programăm, îl învăţăm să facă diferite chestii, să recunoască imagini. Odată ce l-am procurat, acesta este dotat doar cu sistem de operare, de restul ne ocupăm noi”, explică Marin Podubnîi, şeful laboratorului Robotică a Universităţii Tehnice din Moldova. Cea mai mare provocare pentru studenţi a fost să-l înveţe pe robot să vorbească limba română. Deşi nu cunoaşte foarte multe cuvinte, studenţii lucrează la mărirea bazei de date pentru a-i îmbogăţi vocabularul. Mai mult, studenţii vor să-l înveţe pe micul robot să vorbească româneşte cu accent moldovenesc. „Îl vom putea înzestra cu accent moldovenesc doar după ce vom mări baza de date”, explică Marin.

image

Robot pentru autişti

Cea mai sofisticată funcţie cu care îl vor înzestra pe roboţel va fi interacţiunea pe viu cu copiii. Acest tip de roboţei sunt utilizaţi în comunicarea şi educarea copiilor ce suferă de autism. Copiii autişti interacţionează mai uşor cu factori non-umani. „Unele cercetări au demonstrat că autiştii se adaptează mai uşor într-un mediu non-uman, cu jucării, cărţi interactive. Colegii noştri din România au creat o mascotă robot, pe care încearcă să o utilizeze în comunicarea cu autiştii”, subliniază Marin Podubnîi.

Amarfii Sergiu este elev la Colegiul Politehnic. În cadrul evenimentul, el a prezentat lucrările atelierului „Robo Club” ce funcţionează în cadrul colegiului şi din care face parte. Roboţeii realizaţi în cadrul acestui atelier sunt confecţionaţi din piese speciale Lego la care se adaugă un procesor cu un progarm soft conectat la calculator. Roboţeii sunt dotaţi cu motoraşe, senzori infraroşii, senzori de culoare. Aceştia se mişcă pe o suprafaţă construită special pentru ei, pe care sunt amplasate diferite obiecte şi sunt desenate traiectorii colorate. Roboţii merg pe aceste traiectorii şi execută comenzi cum ar fi introducerea cheiţei în anumite obiecte, jocul de fotbal, ridicarea treptelor, deplasarea obiectelor în locuri anumite, depistarea culorilor, dansul etc.

Drona care prezice inundaţiile

Unii dintre aceşti roboţi au luat locul întâi la un festival din Estonia, la care au particpat elevi din Ţările Baltice, Norvegia şi Moldova. Scopul acestor invenţii şi programării acestor roboţei este dezvoltarea gândirii creative la elevi.

Drona este utilizată pentru cartografierea tridimensională. Acestea proiectează structura reliefului. Aceasta este folosită la identificarea riscurilor de inundaţii.  Scanarea teritoriul dureză aproximativ 15 minute, iar prelucrarea datelor - încă jumătate de oră. Softul pentru dronă a fost dezvoltată de Universitatea Tehnică.

Moldova ICT Summit 2015 întruneşte reprezentanţi ai Guvernului, manageri ai companiilor TIC, profesionişti şi antreprenori IT, investitori, ambasadori, reprezentanţi ai partenerilor de dezvoltare, experţi din ţară şi de peste hotare, exponenţi ai mediului academic şi ai societăţii civile.

TIC reprezintă 4% sau 8% din PIB

În luările lor de cuvânt, oficialii prezenţi la eveniment s-au încurcat în cifre. Şeful Executivului, Chiril Gaburici, a menţionat că, în Republica Moldova, sectorul TIC este în plină ascensiune, „cu o contribuţie de circa 8% la Produsul Intern Brut”. La rândul său, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a vociferat altă cifră: „Ar trebui să ne ambiţionăm, astfel încât într-un an-doi, telecomunicaţiile să contribuie cu 10% la formarea produsului intern brut, faţă de 4% în prezent. Eu personal m-am ambiţionat şi sper că într-un an vom implementa conceptul e-Parlament”.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite